» Polonia este astazi una dintre tarile europene cele mai omogene etnic, comparabila in aceasta privinta doar cu Islanda.
» Rivalitatile istorice, culturale si religioase au intretinut intotdeauna o relatie de ostilitate intre polonezi si ucraineni.
» Polonia este una dintre tarile in care inca se mai considera ca a fi evreu local inseamna a exista in afara identitatii nationale.
Polonia este astazi una dintre tarile europene cele mai omogene etnic, comparabia in aceasta privinta doar cu Islanda. In cazul Poloniei, fenomenul este insa mult mai surprinzator din pricina dimensiunilor tarii: din cei aproape 40 de milioane de locuitori ai Poloniei, 97% se declara a fi etnici polonezi. Situatia contrasteaza total cu cea de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial, cand minoritatile formau o treime din populatia Poloniei. Omogenitatea de astazi are multe explicatii. Razboaiele, masacrele, exterminarea sistematica a unor grupuri etnice (evreii si tiganii), expulzarile si schimburile de populatii si de teritorii vin pe primul loc, dar la asta trebuie adaugate si eforturile sistematice ale guvernelor Poloniei, atat inainte, cat si dupa cel de-al doilea razboi mondial, in vederea asimilarii minoritatilor. Aceasta atitudine a continuat un timp si dupa 1989.
Pentru oameni care au crescut intr-o cultura si o societate ce se voiau omogene e greu de acceptat ca minoritatile traiesc cu identitatea lor proprie si ca menirea lor nu este catusi de putin aceea de a se asimila. Reticenta in fata drepturilor minoritatilor si suspiciunea fata de acestea nu sunt insa proprii tarilor foste comuniste; Franta, de exemplu, a avut intotdeauna o atitudine identica.
Minoritatile istorice
Pentru a intelege amploarea recompunerii etnice a Poloniei dupa cel de-al doilea razboi mondial, ajunge sa spunem ca, in cativa ani, dupa 1945, peste 4 milioane de polonezi au fost deportati in Polonia, ale carei frontiere fusesera modificate, din regiunile care fusesera incorporate URSS-ului, in vreme ce Polonia, la randul ei, expulza peste 3 milioane de germani spre Germania si o jumatate de milion de ucraineni spre URSS.
Minoritatile istorice ale Poloniei sunt in primul rand evreii si germanii, urmati de ucraineni, bielorusi, rusi, lituanieni, slovaci, armeni, cehi si tigani si de grupuri mai putin cunoscute sau surprinzatoare pentru o tara cum e Polonia: tatari, kasubi si karaiti. Importanta numerica a germanilor, ucrainenilor, bielorusilor, rusilor si lituanienilor se explica prin faptul ca Polonia nu are frontiere naturale, cu exceptia litoralului nordic, si ca in istorie populatia a fost intotdeauna extrem de amestecata. Pana si numele tarii si al vechilor locuitori, polanii, sunt inrudite cu termenul slavic ce desemneaza campia: polje.
In recensamantul din 2002, 96,7% din cetateni s-au declarat polonezi, urmati de germani – 0,4%, bielorusi – 0,1%, ucraineni – 0,1%, iar toate celelalte minoritati impreuna – 2,7%. Tocmai pentru ca procentul minoritatilor este atat de infim, legea electorala poloneza scuteste partidele politice ale minoritatilor de obligatia de a obtine 5% din voturi la scara nationala, asa cum sunt obligate partidele obisnuite. In general insa tendinta, atat in societate, cat si in presa si in sistemul de invatamant, este de a nu acorda o mare importanta minoritatilor si de a sublinia mai degraba omogenitatea majoritatii poloneze.
Germanii
Astazi in numar de circa 300.000, germanii erau inainte de razboi aproape 3 milioane. Silezia, regiunea orientala a Germaniei istorice, a devenit teritoriu polonez imediat dupa al doilea razboi mondial, cand o majoritate a populatiei locale a fost deportata spre Germania. Orase intregi, care istoric erau germane, au fost golite de populatie si reumplute treptat cu polonezi. Numele au fost schimbate, precum Breslau, care a devenit Wroclaw, desi numele vechi al orasului majoritar german provenea din Evul Mediu. Situatia germanilor expulzati din Silezia poloneza este identica cu aceea a germanilor sudeti expulzati din Cehoslovacia dupa al doilea razboi mondial. In ambele cazuri se perpetueaza o serie de tensiuni intre tinerele state iesite din comunism si descendentii germanilor expulzati in urma cu peste sase decenii, care cauta de atunci incoace sa obtina compensatii pentru proprietatile pierdute si care beneficiaza de un lobby eficace in Germania.
Bielorusii
Bielorusii traiesc in special in regiunea saraca din nord-estul Poloniei, in zona orasului Bialystok. Numarul total al vorbitorilor de bielorusa este estimat astazi la aproape 400.000. In timpul comunismului folosirea limbii bieloruse era interzisa, iar dupa caderea comunismului a trebuit sa treaca un deceniu pana cand, in 1999, guvernul a permis lansarea primului post de radio in limba bielorusa, Radio Racja.
Ucrainenii
Ucrainenii sunt circa un sfert de milion si, spre deosebire de bielorusi, au avut de suferit valurile de deportari spre URSS. Polonia si Ucraina sovietica au efectuat dupa al doilea razboi mondial schimburi de populatii care au atins sute de mii de familii. "Schimburi de populatii" este de altfel un eufemism, intrucat in majoritatea cazurilor a fost vorba mai degraba de expulzari reciproce. Desi in ambele cazuri este vorba de populatii slave, vorbind limbi relativ inrudite, rivalitatile istorice, culturale si religioase au intretinut intotdeauna o relatie de ostilitate intre polonezi si ucraineni.
Ucrainenii sunt grupul etnic cel mai detestat de polonezi, imediat dupa tigani (evreii fiind o categorie aparte). Ostilitatea traditionala fata de ucraineni mai e intarita si de diferentele religioase, polonezii fiind in general catolici practicanti, pe cand ucrainenii sunt ortodocsi. Astfel de divergente nu intervin insa in relatiile dintre polonezi si lituanieni, fata de acestia din urma polonezii avand o atitudine majoritar pozitiva (comparabila cu atitudinea romanilor fata de germanii din Ardeal).
Tiganii
Ostilitatea fata de tigani are in Polonia radacini istorice diferite de cea cu care e confruntat acest grup etnic mai la sud, in tarile din Balcani. In realitate, in timpul comunismului, tiganii nu erau considerati in mod oficial o minoritate nationala si nu dispuneau de organizatii proprii, controlate de stat, asa cum se intampla cu celelalte minoritati. Ca si in cazul evreilor, ostilitatea fata de tigani depaseste cu mult importanta numerica a acestora. Cu totul, desi o apreciere exacta este astazi imposibil de realizat, numarul tiganilor in Polonia este estimat de la simplu la dublu, intre 25.000 si 50.000 de persoane, imprastiati practic peste tot pe teritoriul tarii, insa in special in sud.
Evreii
Pentru multa lume, Polonia este sinonima cu antisemitismul aproape in egala masura cu Germania si este un lucru indiscutabil ca, dupa razboi, dupa importanta pe care a avut-o Holocaustul, genocidul evreilor in Polonia anexata de nazisti, majoritatea evreilor care supravietuisera au preferat sa emigreze in Israel, atunci cand nu au fost fortati sa o faca. De la mai multe milioane inainte de razboi, astazi populatia evreiasca a Poloniei abia daca atinge 5.000 de persoane, estimarile mergand uneori pana la dublul acestei cifre sau chiar pana la 15.000, desi identitatea evreiasca in Polonia de astazi ramane dificil de definit, in masura in care multi tineri cu parinti evrei asimilati ezita sa-si asume aceasta identitate.
Sondaje empirice arata insa ca o majoritate a polonezilor raman ostili atentiei atrase de chestiunea evreiasca in Polonia, de istoria locala a antisemitismului, precum si de tot ceea ce ar aminti felul in care trecutul multor regiuni care au avut o identitate evreiasca a fost sistematic obliterat mai intai de ocupantii nazisti, iar ulterior de puterea comunista, radacinile acestei atitudini ramanand viguroase pana astazi. Polonia este una dintre tarile in care inca se mai considera ca a fi evreu local inseamna a exista in afara identitatii nationale.
Karaitii
In Polonia (ca si in Lituania vecina) a supravietuit o micuta comunitate de evrei karaiti, sau karaim, proveniti initial din Crimeea, comunitate ai carei membri sunt evrei ce vorbesc intre ei un vechi dialect turcesc. Majoritatea karaitilor au emigrat insa, de-a lungul deceniilor, in Israel, unde au fost asimiliati. In Polonia, ei sunt estimati astazi la circa 200 de persoane. Importanta lor istorica si culturala depaseste insa cu mult importanta lor numerica.
Musulmanii
Polonia are si astazi o minuscula comunitate musulmana. In cateva sate din regiunea Bialystok traiesc si acum cateva sute de musulmani, descendenti ai tatarilor pe care, in urma cu 500 de ani, regii Poloniei i-au adus acolo pentru a-i folosi ca mercenari de incredere. Polonezii musulmani au avut mult de suferit in timpul comunismului. Cu toate acestea, o Asociatie Religioasa a Musulmanilor din Polonia exista inca din 1971, iar in 1992 a fost reactivata Asociatia Tatarilor Polonezi.
» Germanii: astazi in numar de circa 300.000, germanii erau inainte de razboi aproape 3 milioane.
» Bielorusii: Numarul total al vorbitorilor de bielorusa este estimat astazi la aproape 400.000.
» Ucrainenii sunt circa un sfert de milion.
» Tiganii: numarul lor este estimat de la simplu la dublu, intre 25.000 si 50.000 de persoane.
» Evreii: estimarile acestei populatii merg pana la 15.000 de persoane.
