În pofida lipsurilor alimentare de tot felul, unii susțin că „înainte mâncam mai sănătos“. Tania Fântână, specialist în nutriție, spune că am trecut de la comunismul în care principala problemă era „ce mâncăm mâine?“, la ziua de astăzi în care trăim tot mai mult după principiul „nu lăsa pe mâine ce poți mânca azi“.
„Partea bună a copilăriei în comunism a fost libertatea de mișcare de care se bucurau copiii – puteau să alerge în jurul blocului, aveau mai multe ore de sport la școală, nu erau atât de ocupați cu activități extrașcolare care să-i țintuiască pe scaun și în fața calculatorului. Asta spune mult despre problemele de obezitate care aveau mai adesea cauze patologice și erau mai puțin frecvent cauzate de un exces de aport așa cum se întâmplă în zilele noastre.
În acele vremuri, părinții se ocupau mai puțin de carieră și mai mult de casă. Asta implică invariabil și gătit mai mult în casă. Desigur că este mai ușor să cumperi mâncare semipreparată și să o încălzești la cuptorul cu microunde decât să stai să gatești de la zero două feluri de mâncare și eventual un desert. Nu discut aici implicațiile morale sau sociale, dacă era bine sau nu, cert este că rezultatul final avea mult mai puține calorii, aditivi și substanțe care pot conduce la obezitate sau sindrom metabolic.
În ciuda faptului că metodele și preparatele tradiționale românești nu sunt deloc prietene cu silueta, oamenii reușeau mult mai ușor să-și mențină greutatea mai aproape de cea ideală datorită altor aspecte pozitive cum ar fi: gătitul în cantități nu foarte mari, faptului că nu existau atâtea gustări și ciuguleli între mese și faptului că oamenii aveau parte de mai multă activitate fizică“, ne-a precizat nutriționista.
Câți copii se bucură când primesc un măr?
În acea perioadă obezitatea avea în principal cauze endocrine sau genetice, explică Tania Fântână. „Magazinele nu gemeau de mâncare ca acum, iar cei care aveau rude la țară erau oarecum privilegiați, putând crește animale pentru sacrificare, dar asta doar o dată sau de două ori pe an.
Și ar mai fi aici un aspect, deloc de neglijat atunci când e vorba de relația sănătoasă pe care trebuie să o avem cu mâncarea. Mesele în familie, micul dejun, prânzul și cina luate acasă împreună cu toată familia erau un prilej de reînnoire a legăturilor, a identității culturale a familiei respective și al transmiterii rețetelor din generație în generație. Câți dintre noi mai au astăzi în raftul de la bucătărie caietul de rețete, cu foi îngălbenite, aromă de vanilie și scrisul grăbit al mamei? Și dacă-l avem, de câte ori l-am nesocotit în favoarea atotștiutorului, dar impersonalului Google?
Faptul că în acele vremuri oamenii erau mai simpli, mai ușor de impresionat, îi făcea ca, de exemplu, la desert să se mulțumească și cu un fruct în locul unui frappe gigant din zilele noastre. Câți dintre copiii de azi se mai bucură când primesc un măr?“, se întreabă nutriționistul Tania Fântână.
