De la talibani şi Al Qaeda până la Statul Islamic, grupările jihadiste cer Washingtonului eliberarea prizonierului Aafia Siddiqui, care ispăşeşte o pedeapsă de 86 de ani într-o închisoare federală din Texas. În mijlocul răpirilor, cererilor de răscumpărare şi a execuţiilor a ieşit la suprafaţă un complot şi un nume controversat – Aafia Siddiqui. Numită altădată „cea mai căutată femeie de pe planetă“, misterioasa pakistaneză este cunoscută ca „lady Al Qaeda“.
Acum doi ani, un grup de responsabili americani ai securităţii naţionale a primit o propunere atrăgătoare de la funcţionari din Pakistan. Dacă SUA eliberează o femeie pakistaneză care se află în detenţie în Texas pentru tentativă de asasinat, Islamabadul ar fi tentat să îl elibereze pe sergentul american Bowe Berghadl, dispărut în 2009 şi despre care se credea că este deţinut în Pakistan de talibani. Potrivit responsabililor americani, actuali şi foşti, familiari cu propunerile, consilierii preşedintelui Obama pentru securitate naţională au respins imediat oferta. Eliberarea prizonierului Aafia Siddiqui, legată de Al Qaeda şi recunoscută vinovată în 2010 pentru tentativa de a ucide americani în Afganistan, ar fi violat politica Administraţiei de a nu face concesii grupărilor teroriste. Şi ar fi însemnat şi eliberarea unui combatant potenţial periculos care s-ar fi reîntors la activităţile teroriste.
Siddiqui, 42 ani, cunoscută în mediile luptei contra terorismului ca „lady Al Qaeda”, a fost legată de atentatele din 11 septembrie din SUA prin relaţia cu Khalid Sheikh Mohammed, care a fost pe lista teroriştilor cei mai căutaţi de FBI. Ea a studiat în SUA, la MIT şi are un doctorat Brandeis şi a fost arestată în Afganistan în 2008, având asupra ei cianură şi documente care descriau fabricarea de arme chimice şi „bombe murdare” ca şi folosirea virusului Ebola ca armă. Când FBI şi autorităţile militare au încercat să îi pună întrebări, ea a luat rapid o armă lăsată pe masa din sala de interogatoriu şi a tras asupra lor.
„Monedă de schimb”
Deşi autorităţile americane nu au luat niciodată în serios negocierea eliberării Aafiei Saddiqui, în cursul anilor ea a fost monedă de schimb perenă pentru terorişti şi militanţii islamişti, care au făcut din eliberarea ei o condiţie pentru eliberarea unui număr de prizonieri americani şi europeni. Militanţii au ameninţat de mai multe ori că îl vor executa pe Berghadl dacă Siddiqui nu este pusă în libertate. Iar teroriştii Statului Islamic, care l-au decapitat pe ziaristul american James Foley săptămâna trecută, ceruseră eliberarea ei în schimbul vieţii acestuia. Marţea trecută, SI a cerut din nou eliberarea pakistanezei, de această dată în schimbul unei tinere americane de 26 ani răpită anul trecut în Siria, când lucra cu grupuri umanitare. Autorităţile de la Washington cred că SI deţine cel puţin patru ostatici americani, între care ziaristul Steven Sotloff. Militanţii au cerut şi o răscumpărare de 6,6 milioane dolari pentru tânăra americană, dezvăluie ABC News.
Cererile repetate pentru eliberarea lui Siddiqui readuc în atenţie una din cele mai ciudate istorii din războiul contra terorismului. În centru se află o mamă enigmatică şi foarte instruită care, aparent, a renunţat la o viaţă confortabilă şi reuşite profesionale pentru a urma drumul terorismului. După condamnarea ei în 2010, povestea ei, cultivată special, potrivit căreia a fost torturată de soldaţi americani şi apoi condamnată pe nedrept, a iscat proteste de stradă în Pakistan. Istoria Aafiei Siddiqui începe la Karachi, unde s-a născut în 1972, într-o familie înstărită. Tatăl său era medic format în Marea Britanie, mama lucrase în Parlament şi era prietenă cu fostul preşedinte pakistanez Zia-ul Haq, fratele său a devenit arhitect la Boston iar sora este neurolog. Aafia excela în studiile sale şi a fost trimisă în SUA pentru studii, fiind admisă la MIT şi mai târziu a obţinut un doctorat la Universitatea Brandeis în ştiinţe neurologice. La 23 de ani s-a căsătorit cu un medic pakistanez , Amjad Mohammed Khan, într-o căsătorie aranjată, cuplul având apoi trei copii. Ea şi primul soţ au părăsit SUA după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 revenind la Karachi în vara anului 2002. Când se afla încă în SUA, FBI a interogat cei doi soţi pe tema achiziţiei lor de pe internet de echipament pentru vedere de noapte şi veste anti-glonţ, în valoare de 10.000 de dolari.
Conexiuni în mediile terorismului
Aaifa a divorţat chiar în anul 2002 pretinzând mai târziu că soţul era violent şi preocupat de idei din ce în ce mai extremiste. La puţin timp, ea s-a căsătorit cu Ammar al- Baluchi, un nepot al lui Khalid Sheikh Mohammed, deţinut la Guantanamo şi considerat unui din „creierele” atentatelor din New York şi Washington, la 11 septembrie 2001. Ammar al-Baluchi este deţinut de americani din 2003 şi din 2006 se află închisoarea din Guantanamo, SUA declarând că era unul din principalele două personaje care au manipulat banii care au finanţat atentatele din 11 septembrie. În martie 2003, Siddiqui şi copiii au dispărut după ce FBI a anunţat că este căutată pentru interogatoriu.
Siddiqui a dispărut timp de cinci ani din motive rămase neelucidate şi există încă dezbateri despre ceea ce s-a petrecut în acest interval de timp. Unii cred că ea şi copiii au fost deţinuţi de autorităţile pakistaneze în timp ce familia susţine că a fost un „prizonier-fantomă” a SUA şi deţinută
într-o închisoare secretă la baza aeriană Bagram. Fostul soţ crede că ei au fost în Pakistan, sub ochiul agenţilor serviciilor secrete pakistaneze, ISI.
În 2008, a fost arestată în Afganistan şi asupra ei s-au descoperit documente ce descriau fabricarea de explozibili, de arme chimice şi folosirea ca armă a virusului Ebola şi note manuscrise cu referire la un „atac” în SUA. Oficiali americani au invitat-o pentru a-i pune întrebări şi au condus-o într-o cameră fără să fie informaţi de gazdele lor afgane că Siddiqui era periculoasă. Ea a luat o armă M-4 de la un ofiţer de armată şi a deschis focul strigând „Allah Akbar”. A ratat ofiţerii care au ripostat şi a primit două gloanţe în abdomen. Doi ani mai târziu, după ce s-a restabilit, a fost condamnată de Curtea federală din Manhattan la 86 ani de închisoare pentru tentativă de asasinare şi agresiune asupra americanilor.
