Dupa dezastrele din ultimii ani, autoritatile cred ca au gasit solutia pentru stoparea planuri de 800 de milioane de lei.
Stramutarea localitatilor din zonele inundabile, consolidarea digurilor si reamenajarea raurilor sunt printre prioritatile cuprinse in studiile planului national de prevenire a unor astfel de evenimente.
Circa 1,5 miliarde de euro este cifra bilantului dupa inundatiile din 2005-2006, dezastre naturale care au fortat autoritatile sa investeasca mult mai multi bani in proiecte si lucrari pentru diminuarea pagubelor.
Momentan, cele mai importante proiecte sunt digitale sau pe hartie, iar punerea lor in practica este anuntata pentru 2009. Pana atunci, un debit istoric cum a fost pe Dunare in 2006 ne poate aduce in aceeasi situatie cu pagube imense, asa cum au fost notate in Raportul Stern prezentat de Ministerul Mediului.
Linii de aparare suplimentare si stramutarea localitatilor
Cele mai importante proiecte ale Ministerului Mediului si ale Apelor Romane prevad stramutarea localitatilor si remodelarea raurilor. Pe primul loc ca prioritate se afla Dunarea, care va fi modificata dupa un plan sustinut financiar de Banca Mondiala. Acesta prevede redimensionarea ecologica si economica in sectorul romanesc al Luncii inundabile Dunarea, care se intinde pe 513.900 hectare. Zona protejata momentan de 53 de incinte indiguite si 1.200 de kilometri de diguri. Specialistii vorbesc acum de reconsiderarea liniilor de aparare a localitatilor din zona, elaborarea unui model digital al terenurilor, prin realizarea unui model hidraulic, pentru permiterea simularii unor scenarii de inundatii, de diguri noi si stramutarea unor localitati. Cu liniile suplimentare de aparare, sefii de la Apele Romane cred ca vor putea apara de inundatii cele mai importante localitati din zona: Galati, Braila, Oltenita, Calarasi si Giurgiu. Concret, renaturarea ecologica a Dunarii prevede realizarea unor habitate unde fauna si flora acvatica sa se poate reproduce si dezvolta. Una dintre solutiile tehnice este crearea de poldere in cascada in incintele indiguite sau nu, care sa ofere fluviului loc de revarsare atunci cand cotele sunt maxime. Totodata, se incearca crearea de brate secundare ale Dunarii si realizarea de zone umede pentru inundarea lor controlata. Pentru moment, proiectul se afla doar pe hartie. Administratia Apelor Romane are insa pentru acest an 290 de obiective de investitii, cu o finantare estimata la 752 de milioane de lei de la bugetul de stat si credite externe, plus 42,6 milioane din fonduri proprii. "Investitiile sunt prevazute pentru punctele critice, expuse riscului la viituri", a afirmat directorul ANAR, Marius Postelnicescu.
"Da, exista riscul unui nou dezastru"
Directorul de la Administratia Nationala "Apele Romane", Marius Postelnicescu, pune pe tapet cauzele acestor dezastre, ce s-a facut si ce se intentioneaza pentru prevenirea lor.
De ce s-a ajuns in situatia teribila din 2006, cand Dunarea nu a putut fi controlata?
M.P. A avut o singura cauza principala: digul. Dunarea a fost pur si simplu incorsetata pe vremea lui Ceausescu si nu a avut unde sa se reverse. Daca ar fi existat poldere sau zone umede, atunci pagubele ar fi fost mult mai mici. Totusi, a existat un debit istoric care nu a afectat doar Romania.
Ce au facut totusi autoritatile pentru a preveni astfel de dezastre?
M.P. Nu au putut face foarte multe pana in 2006 pentru ca nu au existat fonduri suficiente. Am primit bani cu taraita in fiecare an. Firmele luau lucrari, organizau santierul si munceau maximum o luna, apoi asteptau, ca si noi, o noua finantare guvernamentala. Istoria s-a repetat an de an, pana la sfarsitul lui 2005. Apoi au inceput sa vina banii si-am realizat foarte multe proiecte, unele sunt aproape gata, iar altele – pe cale de a fi puse in practica.
Ce s-ar intampla daca ne-am confrunta cu acelasi debit istoric din 2006?
M.P. Probabil s-ar intampla la fel, poate cu daune mai mici si un bilant financiar redus al dezastrului. Doar pe Dunare. Pe alte rauri au fost executate lucrari.
Model de expropriere pe prut
Crearea de zone umede prin restaurarea ecologica este realizata acum dupa modelul de la Prut, primul proiect din regiune, finalizat in 2006. Aici au avut loc primele exproprieri pentru punerea in practica a Planului "Zona Umeda Ciobarciu", care a insemnat restaurarea unei suprafete de 250 de hectare. Sustinut financiar de Institutul olandez de Management al Apelor Interioare, proiectul Directiei Apelor Prut-Iasi s-a lovit initial de reactia proprietarilor, care nu au vrut sa-si paraseasca terenurile intinse pe 128 de hectare. Singura solutie de convingere a acestora a fost tot prin compensarea financiara, respectiv plata a 180 de euro pentru fiecare hectar.
Dunarea, cifrele potopului
Primavara anului 2006 a fost marcata de un debit al Dunarii care nu a putut fi oprit cu nimic, iar orice actiune a autoritatilor nu a redus dimensiunea dezastrului.
– 70.000 hectare de teren agricol inundate
– 29 de poduri si 124 de podete distruse
– 600 kilometri de drumuri stricate
– 148 de localitati afectate
– peste 9.000 de persoane evacuate
– 227 de imobile distruse, 848 inundate si 122 in pericol de prabusire
– 21.000 de hectare inundate controlat
