» Tot mai multi tineri croati nu citesc niciodata in limba sarba din pricina cunoasterii nesatisfacatoare a alfabetului chirilic, ceea ce ii face sa ignore cu totul cultura celorlalte popoare slave din Balcani.
» Croatia a fost criticata de Parlamentul European pentru un manual de educatie sexuala in care era condamnata folosirea mijloacelor contraceptive.
» Un ministru, intrebat de un ziarist strain ce-i poate spune despre "brain drain" (migratia creierelor), i-a raspuns: "Un creier, la un restaurant bun, costa vreo 10 euro"… In mod vizibil, ministrul crezuse ca era vorba de "creier pané"!…
Avand o solida traditie carturareasca si posedand cea mai veche universitate din Balcani (cea din Zagreb), Croatia a reusit sa pastreze o demnitate a invatamantului chiar si in timpul comunismului, si asta cu toate ca fotografia lui Tito figura in mod obligatoriu pe pagina 1 a tuturor manualelor.
Dupa incheierea recentelor razboaie din Balcani, Croatia a trebuit sa-si refaca toate infrastructurile neglijate pana atunci, inclusiv pe cele ale invatamantului. Procesul este astazi departe de a fi incheiat, si asta desi, in acest moment, Croatia este una dintre singurele doua tari candidate care si-au inceput negocierile de aderare la Uniunea Europeana (cealalta este Turcia). Invatamantul, in special in mediul rural, nu se afla intr-o stare prea buna. Salariile profesorilor sunt foarte mici, iar invatamantul nu pare a mai suscita mari vocatii. Invatamantul reprezinta mai putin de 6% din Produsul Intern Brut (PIB) al statului, iar asta inseamna cu mult mai putin decat ceea ce se cere in asa-numitul Proces de la Bologna, in care s-a angajat si Croatia inca din 2001.
Invatamantul primar obligatoriu in Croatia este de 8 ani, urmat de invatamantul secundar, care poate dura intre 2 si 5 ani. In cadrul invatamantului primar, predarea limbilor straine incepe inca din clasa a V-a. In majoritatea scolilor, limba predata in general este engleza, iar in unele scoli se preda si o a doua limba, care poate fi germana, franceza sau italiana. Limba rusa este insa astazi neglijata cu totul, ceea ce a dus la o situatie in care din ce in ce mai multi tineri nu mai pot descifra alfabetul chirilic. Croata si sarba sunt in mod esential aceeasi limba, scrisa insa in doua alfabete diferite: croata – in alfabetul latin, iar sarba – cu chirilice. Tot mai multi tineri croati (dar si sloveni sau bosniaci) nu citesc niciodata in limba sarba din pricina cunoasterii nesatisfacatoare a alfabetului chirilic, ceea ce ii face sa ignore cu totul cultura celorlalte popoare slave din Balcani, de religie ortodoxa, cu limbi inrudite, dar care folosesc alfabetul chirilic: pe langa sarbi, este vorba despre bulgari, macedoneni si muntenegrini.
Invatamantul superior
Invatamantul superior functioneaza dupa sistemul cunoscut si in Romania: intrarea la universitate se bazeaza pe media dintre notele obtinute in timpul liceului si cele de la examenul de admitere in facultate. Statul subventioneaza toate universitatile publice, precum si cantinele si caminele studentesti. Principala problema pe care o intampina invatamantul in Croatia este, ca de altfel in majoritatea statelor iesite din comunism, absenta sau lipsa de pregatire a cadrelor. In conditiile in care tinerii prefera sa se indrepte spre sectorul privat, unde salariile sunt mult mai ridicate decat in cel de stat, vocatia profesorala incepe sa fie din ce in ce mai rara. Croatia are sapte universitati: in Zagreb, Rijeka, Split, Zadar, Dubrovnik, Varazdin si Osijek.
Acestora li se adauga cateva universitati private, care sunt insa privite in continuare cu suspiciune de multi parinti. Pentru vechea generatie in special, invatamantul de stat prezinta in continuare mai multe garantii de calitate si seriozitate decat cel privat. Exista apoi si un invatamant bine dezvoltat in limbile minoritatilor. In Peninsula Istria functioneaza un numar de scoli si licee in italiana, iar in Voivodina – scoli similare in limba maghiara.
Perspective
Astazi exista in Croatia prea multi tineri cu prea multe diplome inutile, in vreme ce, pe de alta parte, in unele profesii se inregistreaza o lipsa de cadre calificate. Sistemul de invatamant nu este, in mod limpede, conceput pentru a raspunde cerintelor pietei muncii. In acelasi timp, Croatia se descurca foarte bine atunci cand trebuie sa adopte legislatia UE. Capitolul despre educatie a fost cel pe care croatii l-au negociat cel mai usor la Bruxelles. O mare problema o constituie insa, pentru Croatia, exodul creierelor – acel "brain drain" inseamna plecarea in strainatate a tinerilor cei mai calificati, ambitiosi si cu capacitati creatoare. Guvernele succesive nu au facut nimic pentru a opri acest fenomen. (E cunoscut cazul unui ministru care, intrebat fiind de un ziarist strain ce-i poate spune despre "brain drain", i-a raspuns: "Un creier, la un restaurant bun, costa vreo 10 euro"…
In mod vizibil, ministrul crezuse ca e vorba de "creier pané"!…) Croatia abia acum iese din vechiul sistem socio-economic balcanic in care diplomele nu inseamna nimic, intrucat posturile se iau oricum prin pile si relatii. Pierzandu-si tinerii cei mai bine inzestrati, Croatia incepe acum sa aiba nevoie de specialisti in anumite domenii, cum ar fi informatica, si accepta informa-ticieni din Romania, India si Ucraina. Pentru anumite profesii, patronii croati au ajuns chiar sa aiba nevoie sa prospecteze in Serbia si Bosnia, ceea ce arata cat de mare este nevoia de lucratori. Coruptia in invatamant ramane, de asemenea, o mare problema, iar recent politia a arestat si a anchetat sute de profesori din invatamantul mediu sau superior, suspectati ca ar fi primit mita pentru diplome si examene. A fost o grea lovitura pentru imaginea Croatiei, dar si un apel de desteptare.
Nationalismul in manuale
Istoria recenta a Croatiei explica politizarea manualelor folosite actualmente in institutiile de invatamant. Chiar si in manualele de gramatica sau de lectura, textele cu tenta nationalista reprezinta circa o cincime din total. Se pune mare pret pe afirmarea specificitatii limbii croate, despre care se spune ca ar fi diferita de sarba (in realitate este vorba despre doua dialecte ale aceleiasi limbi). Negarea existentei limbii croate este astazi asimilata cu negarea existentei natiunii croate. Tot asa, manualele de literatura nu mai prezinta texte din autori sarbi sau muntenegrini.
In Balcani, s-a obisnuit intotdeauna ca istoria sa fie prezentata in mod unilateral, fiecare tara descriindu-se ca o victima, fiecare popor prezentandu-se ca fiind esentialmente pasnic, spre deosebire de vecinii hrapareti. Daca in multe tari nationalismul a mai fost moderat, in Croatia el este prezent in continuare in manuale, fie direct, fara nuante, fie in mod mai insidios, prin intermediul unor bucati literare alese cu grija.
Tot asa, in manualele croate de istorie se explica in detaliu cat de mult au avut de suferit croatii de la natiunile vecine. Istoria Balcanilor este, de asemenea, prezentata cu o neta tenta religioasa, explicandu-se in ce fel croatii catolici au avut de suferit din partea vecinilor lor musulmani sau ortodocsi.
Biserica croata a reusit sa obtina cursuri de catehism in scoli, inclusiv in unele gradinite. Religia catolica este asadar predata in scoli, insa parintii trebuie sa semneze in prealabil un formular prin care isi dau acordul pentru asta. Copiii atei sau de alte religii nu beneficiaza de aceasta optiune. Notele de la cursul de religie sunt luate in consideratie atunci cand se calculeaza media scolara, iar absentele nu sunt, in general, tolerate.
Anul trecut, Croatia a fost chiar criticata de Parlamentul European pentru un manual de educatie sexuala propus de o asociatie catolica si care era pe cale de a fi adoptat de Ministerul Invatamantului, manual in care erau condamnate folosirea mijloacelor contraceptive, precum si homosexualitatea ori sexul in afara institutiei casatoriei.
