Summitul fără protocol dintre Statele Unite şi China, cele două puteri economice din lume, nu se anunţă ca unul unde se vor lua decizii majore, noua conducere chineză autoritară căutând un loc mai mare pe harta mondială iar SUA respingând în special bătălia în spaţiul cibernetic. Preşedintele American, Barack Obama, şi nou-instalatul preşedintele chinez, Xi Jinping, se întâlnesc vineri în sudul Californiei, la o staţiune de lux din apropiere de Palm Springs, pentru a se cunoaşte unul cu altul, departe de reflectoarele de la Washington. Întâlnirile la nivel înalt americano-chineze din ultimele decenii au fost incapabile să corespundă vizitei istorice a preşedintelui Nixon în China, în 1972, care a pus capăt deceniilor de disensiuni între Washington şi Beijing. Acum, experţii arată că, deşi nu se aşteaptă decât prea puţine progrese în problemele de fond, reuniunea va avea o anume importanţă istorică.
Summitul de sub soarele Californiei va fi tensionat desigur de decizia preşedintelui Obama de a adopta o linie dură cu Xi Jinping privind piratajul cibernetic chinez al secretelor militare americane. China îngrijorează SUA, încercând să le încercuiască militar cu planul strategic de a deveni un pivot în Asia. În spatele uşilor închise, Obama va avea o conversaţie dură şi directă cu Xi Jinping despre preocupările noastre specifice, declara înaintea summitului un înalt responsabil american, subliniind că preşedintele nu va accepta „protestele pro-forma” ale Chinei cum că este victima unei intruziuni cibernetice din străinătate. Washington Post cita un raport potrivit căruia China a folosit atacuri cibernetice pentru a penetra peste 40 de programe de armament ale Pentagonului dintre cele mai sofisticate, dar China a respins raportul declarând că nu are nevoie de ajutor extern pentru dezvoltarea sa militară. Se aşteaptă ca la summit, Obama să determine divergenţe abordând dosare cum ar fi Coreea de Nord, comerţul mondial şi diferendele teritoriale ale Chinei în Marea Chinei de Sud şi cea a Chinei Orientale. Oricum, discuţiile sunt un prilej pentru Obama de a marca un succes în politica externă într-un moment în care acţiunea americană asupra Siriei apasă asupra acestui dosar.
Preşedintele chinez este nerăbdător să fie văzut pe picior de egalitate cu liderul american şi de a ridica miza deciziei politice, demonstrând cum China îşi poate promova interesele pe scena mondială, Beijingul căutând să aibă noi relaţii cu Washingtonul, în ceea ce numeşte relaţii cu „marile puteri”. Xi Jinping soseşte în SUA după vizite în Trinidad-Tobago, Costa Rica şi Mexic. Între altele, China pretinde contestarea zonelor de influenţă ale Washingtonului în America latină şi în Caraibe, în timp ce SUA s-au instalat în zona de influenţă a Chinei.
Comemorarea a 24 de ani de la sângeroasa reprimare a mişcării contestatare din Piaţa Tiananmen din Beijing a schimbat oarecum agenda summitului, unde se va impune şi problema respectării drepturilor omului în China.
Cimitirul interzis
Marţi, 4 iunie, poliţia chineză a interzis accesul rudelor în cimitirul unde sunt înmormântate victimele represiunii brutale din 1989, când a fost zdrobită mişcarea democratică din Tiananmen, pentru a împiedica orice comemorare. Forţele de ordine desfăşurate în jurul cimitirului din Wanan, în vestul Beijingului, au cerut ziariştilor să părăsească locul. Familiile studenţilor ucişi de armata chineză obişnuiesc să se adune pentru ceremoni în acest cimitir, adunări supravegheate cu stricteţe de forţele de ordine. La aproape un sfert de secol de când Partidul comunist a trimis tancurile pentru a lichida manifestanţii din centrul capitalei, aniversarea Tiananmen rămâne o dată sensibilă pentru regim, care se străduie să împiedice orice discuţie politică sau comemorarea evenimentelor tragice. Subiectul rămâne tabu pentru media oficială şi o cenzură draconică se exercită pe reţelele sociale, unde marţi erau blocate căutările ce purtau data de 4 iunie sau cuvinte ca „Tiananmen” sau „Lumânări”. Autorităţile chineze au avut grijă să îi facă să tacă sau să îi îndepărteze pe disidenţi şi pe apărătorii drepturilor omului. „În această ţară, toată miza este să aprinzi sau să stingi o lumânare”, arată artistul contestatar, Ai Weiwei. Mii de tineri au fost ucişi de armata chineză în timpul reprimării mişcării din Tiananmen, la 4 iunie 1989, arată apărătorii drepturilor omului. Beijingul a justificat intervenţia militară prin necesitatea contracarării unei rebeliuni „contra-revoluţionară”.
