Cargoul libian RIM, cu un echipaj format din nouă sirieni şi un român, fusese capturat de piraţii din Golful Aden (estul Africii) în luna februarie. Pentru a-l elibera, atacatorii ceruseră iniţial armatorului – societatea White Sea Shiping – o răscumpărare de 3 milioane dolari, sumă care ulterior a fost redusă la 400.000 dolari. Evenimentele au luat însă o întorsătură dramatică ieri dimineaţă, când, aşa cum relatează mai multe agenţii de presă, echipajul a reuşit să recapete controlul asupra navei. Fostul director al Agenţiei Române de Salvare pe Mare Dorel Onaca a oferit amănunte despre evenimentele care au avut loc. El a spus că membrii echipajului au acţionat în momentul în care pe navă s-ar fi urcat o persoană ce aducea alimente şi alte provizii necesare.
Ce s-a întâmplat în minutele următoare rămâne totuşi destul de neclar. „La un moment dat a început o altercaţie între echipaj şi piraţii de pe navă. În urma altercaţiei, toţi cei şapte piraţi de pe navă au murit”, a spus Onaca. Deşi până acum nu a spus-o nimeni direct, cel mai probabil, marinarii au pus mâna pe armele piraţilor şi i-au ucis. Imediat după ce a preluat controlul navei, echipajul a plecat spre est. Din păcate, viteza cu care se deplasa era de numai cinci noduri, pentru că ancora era încă aruncată în apă. „După marinari au venit piraţii de la mal, care au aflat situaţia”, a afirmat Onaca. A urmat o urmărire pe viaţă şi pe moarte, la propriu.
„M-au împuşcat!”
Mai multe date despre evenimente am aflat de la prietena românului de pe RIM. Imediat după ce a scăpat de piraţi, marinarul Virgil Teofil Creţu, de 36 de ani, din Tulcea, şi-a sunat prietena şi i-a spus că a fost rănit. „La telefon nu mi-a spus cât de gravă este rana, dar cert este că nu are cine să îi acorde asistenţă medicală”, povesteşte Mariana Andrei. Imediat au fost alertate şi autorităţile constănţene. Primul telefon pe care l-a dat acesta a fost adresat lui Adrian Mihălcioiu, reprezentantul Federaţiei Naţionale a Transportatorilor în România, căruia i-a spus că trebuie să ajungă un elicopter în zonă, pentru că prietenul ei este rănit la şold.
La început, acesta nu ştia dacă să creadă sau nu vestea. Nu era prima oară când piraţii comunicau prin intermediul românului. Acesta devenise chiar canalul lor preferat de anunţare a pretenţiilor financiare pentru eliberarea navei şi echipajului. Chiar zilele trecute, pe 25 mai, Mariana Andrei îl sunase să îi transmită că piraţii îşi diminuaseră pretenţiile financiare la numai 400.000 dolari. „Poţi să faci mai multe scenarii. E împuşcat, nu e împuşcat, îl pun piraţii să spună că e împuşcat? De pe ce telefon îşi sună soţia? Cine i l-a dat? De unde ai curent atâta vreme?”, a spus Adrian Mihălcioiu. „Dacă a fost împuşcat în şold, situaţia este foarte, foarte gravă”, a conchis acesta. De obicei, armatorii plătesc despăgubirile, iar intervenţiile în forţă au fost rare. Două comandouri, unul rusesc şi unul francez, au acţionat în zonă. Francezii au avut o victimă – unul dintre marinarii pe care trebuiau să-l salveze. Ruşii i-au capturat pe piraţi, dar, pentru că aceştia nu puteau fi judecaţi în Federaţia Rusă, i-au abandonat pe mare.
Cinci minute, diferenţa dintre viaţă şi moarte
Operaţiunea de salvare a marinarului român a implicat forţe internaţionale. Onaca a precizat că, imediat ce a aflat situaţia de la bord, a luat legătura cu comandorul Lucian Grigorescu, reprezentantul român la „Atlanta” (organizaţie care reuneşte mai multe nave şi care luptă împotriva piraţilor din Golful Aden), dar şi la NAVFOR (European Union Naval Force Somalia – Operation). „Fregata spaniolă «Victoria» a plecat în zonă. Elicopterul era la o distanţă de aproape două ore. Dacă întârzia elicopterul cinci minute, tot echipajul era mort şi nava scufundată.” Elicopterul a zburat deasupra navei câteva ore, pentru a o apăra, fiind echipat special pentru astfel de misiuni. În acest timp s-au căutat soluţii pentru ca marinarul să fie salvat. În jurul amiezii, marinarul a fost transportat cu elicopterul pe o navă de asistenţă medicală americană. Onaca a declarat că marinarul român a ajuns pe „San Jackinto”, o navă medicală unde i s-au acordat primele îngrijiri. El a precizat că marinarul român a pierdut foarte mult sânge deoarece glonţul i-a atins o arteră.
„M-au rugat să nu mai vorbesc atâta”
Mariana Andrei, prietena românului de pe nava RIM, susţine că autorităţile din România nu au ajutat-o aproape deloc în cele patru luni în care Virgil Creţu a fost ţinut prizonier. „M-au sunat de la Ministerul de Externe şi m-au rugat frumos să nu mai vorbesc atâta. Pentru că eu sunt un om foarte insistent, sunt perseverentă şi i-am înnebunit cu telefoanele, în urmă cu câteva luni cei de la Ministerul de Externe mi-au spus: «Trăim într-o ţară liberă şi puteţi să faceţi ce vreţi, să daţi în presă, să daţi unde vreţi». Au crezut că nu am să dau. Domnul Vintilă este cel care se ocupă cu acest caz şi spune: «Noi monitorizăm în permanenţă şi ţinem legătura cu familia». Eu ţin legătura cu ei, nu ei cu familia”.
436 de marinari aşteaptă să fie eliberaţi
Potrivit rapoartelor, până ieri încă cel puţin 23 de nave şi o barjă se aflau în mâinile piraţilor somalezi, în timp ce cel puţin 436 de marinari, inclusiv un cuplu de britanici sexagenari care făceau yachting, aşteaptă să fie eliberaţi. În timp ce echipajul MV RIM a reuşit să reia controlul asupra navei, ieri dimineaţă un vas de marfă de 15.000 de tone sub pavilion panamez a fost deturnat de piraţii somalezi, potrivit EU NAVFOR. „În dimineaţa zilei de 2 iunie, proprietarul vasului «QSM Dubai» a raportat că un grup de piraţi înarmaţi au urcat pe navă şi au preluat controlul acesteia”, susţine EU NAVFOR. QSM Dubai are un echipaj format din 24 de membri, printre care egipteni şi pakistanezi, şi naviga dinspre Brazilia atunci când nava a fost deturnată.
Încă doi români, prizonieri la somalezi
Adrian Mihălcioiu, reprezentantul ITF în România, spune că cel mai important lucru pe care trebuie să îl aibă în vedere un marinar care se îmbarcă este să nu plece pe nave neasigurate. Dacă nava este asigurată, este eliberată, pentru că se plăteşte despăgubirea, chiar dacă durează o lună sau două, spune el. Navele neasigurate, cum este şi cazul cargoului RIM, au puţine şanse, pentru că de obicei armatorii nu au bani. De asemenea, marinarii nu trebuie să plece fără contracte de muncă. În multe cazuri, afirmă el, nici Ministerul de Externe nu îi mai poate ajuta, pentru că nu are pârghiile necesare. Mihălcioiu a mai precizat că nava poate face unele manevre prin care să scape de piraţi. „Săptămâna trecută m-a sunat un comandant de pe un portcontainer, care mi-a spus că a reuşit să scape de piraţi prin diverse manevre. Nu e simplu, dar se poate”, a declarat acesta. În acest moment, în Golful Aden mai sunt în mâinile piraţilor încă doi marinari români.
Informaţii contradictorii în presa străină
Incidentul de ieri ar fi avut loc, potrivit forţei navale a UE pentru combaterea pirateriei, NAVFOR, la sud de Garacad, în largul coastelor nordice ale Somaliei. Imediat, nava SPS Victoria, cea mai apropiată de MV RIM, a fost trimisă pentru a asigura asistenţa medicală şi a trimis un elicopter în zona incidentului. Informaţii contradictorii, potrivit cărora nava ar fi fost capturată din nou de piraţi, au apărut înainte ca elicopterul să ajungă la locul incidentului. Alţi piraţi somalezi ar fi încercat, de fapt, să preia controlul asupra navei MV RIM, folosindu-se de o altă navă deturnată, MV VOC DAISY, care şi-ar fi schimbat cursul în momentul în care elicopterul trimis de vasul SPS Victoria s-a apropiat de nava libiană, potrivit site-ului allAfrica.com. Ulterior s-a stabilit că echipajul controla nava. Conform site-ului Australia.to, echipajul navei a reuşit să ucidă nouă piraţi, iar alţi şase sunt ţinuţi ostatici pe vas. Aceeaşi sursă susţine că nava de dimensiuni relativ mici ar fi înscrisă în registre ca apaţinând companiei White Sea Shipping din Tripoli, Libia, în timp ce în realitate ar fi fost vândută altei companii pentru ultimul transport cu argilă cu destinaţia India. Totodată, precizează Autralia.to,
nava ar fi transportat, de fapt, arme pentru rebelii din Yemen.
Prin Golful Aden
Situat în estul Africii, între Somalia şi Yemen – trec anual în jur de 20.000 de nave, multe devenind ţinte pentru piraţi. Aceştia folosesc vase mici şi rapide, capturate cândva de la pescarii din regiune, şi sunt echipaţi cu GPS, telefoane prin satelit şi sisteme de apărare antiaeriană. Comunitatea internaţională a încercat în repetate rânduri să oprească atacurile, dar nu a reuşit. New York Times a stat de vorbă cu câţiva dintre capii piraţilor din această regiune şi a aflat că aceştia au început să se teamă de liderii islamici din regiune care i-ar fi ameninţat pe piraţi că le taie mâinile. „Şeicul pare să-l fi înfricoşat mai mult pe Boyah (şef al piraţilor) decât flota vaselor de război străine care patrulează în zonă”, scrie publicaţia americană. Şeicul şi liderii guvernamentali s-au lansat într-o campanie de excomunicare a piraţilor, spunându-le să plece din oraş şi predicând la moschei ca femeile să nu se mai căsătorească cu aceşti bandiţi neislamici. Există chiar un mare semn într-o parcare din Garoowe, capitala regiunii semiautonome Puntland: „Accesul interzis piraţilor”, potrivit NYT.
