Cum l-a urmărit Securitatea pe Regele Mihai

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa împreună cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii anunţă vernisarea expoziţiei „Regele urmărit. Mihai I al României în dosarele Securităţii“, care va avea loc astăzi, la ora 11.00, la sediul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.

Vernisajul va fi urmat de o masă rotundă cu tema „23 august 1944: 70 ani de controverse istoriografice”, dezbaterea urmând a se desfăşura în aula „Adrian Rădulescu“. Organizată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, în parteneriat cu Asociaţia „General Nicolae Rădescu”, expoziţia beneficiază de sprijinul Casei Regale a României şi va fi deschisă publicului în perioada 22 august-25 septembrie 2014.

După abdicarea şi exilul impuse de comunişti, M.S.R. Mihai I al României a devenit subiect al urmăririi informative coordonate de poliţia politică. De-a lungul anilor, Securitatea l-a numit „Străinul”, „Leon” sau „Rex” (nume conspirative ataşate supravegherii informativ-operative), iar măsurile întreprinse împotriva Familiei Regale se subsumau „Acţiunii Coroana”. Expoziţia „Regele urmărit. Mihai I al României în dosarele Securităţii“, realizată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cuprinde documente emise de poliţia politică pe toată durata urmăririi informative a membrilor Familiei Regale (1948-1989), fotografii (o parte dintre ele, inedite, au fost puse la dispoziţie de Casa Regală a României), articole de presă etc.

Conform directivelor specifice, documentele emise de Securitate sunt variate: planuri de măsuri, dirijarea informatorilor în încercarea obţinerii unor date pentru compromiterea membrilor Familiei Regale, presiuni asupra unor persoane sau instituţii internaţionale pentru a nu mai acorda sprijin acţiunilor M.S.R. etc. Materialele de arhivă oferă imaginea celui mai sărac dintre monarhii europeni, proprietar, la începutul anilor ’50, al unei mici ferme de păsări în Anglia, apoi angajat pe un post de pilot de încercare, devenit patronul unei mici întreprinderi de aparatură de zbor în Elveţia şi broker la bursă în SUA, alături de demersurile sale de a condamna procesul brutal de comunizare a ţării (audierea în cadrul Comisiei Kersten a Senatului american în 1954), rapoartele trimise ONU, preşedinţilor de state sau de guverne din ţările occidentale etc.

În afara supravegherii informative, expoziţia prezintă şi arhitectura operaţiunilor de compromitere, încercările de infiltrare a unor informatori pe lângă Familia Regală şi boicotarea iniţiativelor sale de coagulare a exilului în jurul unor comandamente patriotice. 

Regele Mihai a fost urmărit de Securitate până în 1989