Misiunea sosită în ţara noastră va publica un raport preliminar în februarie, un document important pentru că pregăteşte raportul Comisiei Europene pe Justiţie din vară. Pe baza acestuia se va decide ridicarea sau păstrarea MCV şi vom şti ce şanse reale are România de a adera la spaţiul Schengen.
România a pus în aplicare Codul Civil, iar procurorii DNA au fost adesea pe prima pagină a ziarelor, datorită descoperirii unor noi cazuri de corupţie la nivel înalt. Numărul condamnărilor rămâne însă scăzut, procesele încă se amână la nesfârşit, iar Parlamentul pune beţe în roate unor proiecte de reformă şi Agenţiei Naţionale de Integritate.
O misiune de experţi a Comisiei Europene soseşte astăzi la Bucureşti pentru a evalua progresele făcute de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, a cărui misiune este să se asigure că România face reformele cerute de Uniunea Europeană la capitolul Justiţie. Timp de o săptămână, membrii misiunii vor discuta cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, ai CSM, ai DNA, ai ANI, ai oficiilor pentru supravegherea licitaţiilor şi de luptă împotriva spălării banilor, ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi vor face o vizită la Iaşi, unde vor sta de vorbă cu reprezentanţii instanţelor locale. După cum preciza şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, la începutul acestei luni, este o misiune mai largă decât de obicei, iar raportul preliminar din februarie, care va fi făcut pe baza celor identificate de echipa prezentă la Bucureşti, e important pentru că pregăteşte raportul Comisiei Europene pe Justiţie din vară, care ar putea decide ridicarea sau păstrarea MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare).
În plus, un raport pozitiv ar putea permite României să adere la spaţiul Schengen.
În rapoartele anterioare, Comisia Europeană a insistat în primul rând pe grăbirea judecării cazurilor de corupţie şi pe reformarea sistemului judiciar, ca şi pe sancţionarea cazurilor de incompatibilitate şi conflict de interese sesizate de ANI şi confiscarea extinsă a averilor persoanelor condamnate în dosare penale. Ce va găsi însă misiunea CE la Bucureşti, la aproape şase luni de la publicarea ultimului raport pe Justiţie? „De la raportul din vară se merge pe acelaşi trend, se fac progrese pas cu pas. MCV ne ajută să preîntâmpinăm lucruri rele,” spune Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene (CRPE).
Strategia anticorupţie, finalizată
Un progres este elaborarea Strategiei naţionale qnticorupţie, spun experţii intervievaţi de România liberă. Documentul a fost elaborat pe baza unui raport de audit independent şi dezbătut cu mai multe organizaţii nonguvernamentale, iar Ministerul Justiţiei speră ca documentul să fie adoptat până la sfârşitul anului. „Este o strategie coerentă şi are premise să aducă ceva bun măcar pe partea de prevenire”, consideră Radu Nicolae, director de programe la Centrul de Resurse Juridice (CRJ). Şi pentru Cristian Ghinea finalizarea strategiei anticorupţie reprezintă un punct câştigat, mai ales dacă Uniunea Europeană va decide să ridice Mecanismul de Cooperare şi Verificare în 2012.
Avem Cod nou, dar nu şi pregătire
O altă cerinţă mai veche a Comisiei Europene a fost punerea în aplicare a noilor Coduri Civil şi Penal şi a celor două noi Coduri de procedură. Codul Civil a intrat în vigoare la 1 octombrie, iar celelalte trei sunt programate să intre în vigoare anul viitor. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, afirma recent că acesta este un succes care va fi cu siguranţă menţionat în următorul raport de ţară. A avut loc o campanie de pregătire a magistraţilor, iar în prezent să desfăşoară una de informare a publicului larg. Totuşi, Radu Nicolae nu se grăbeşte să laude aspectele subliniate de ministrul de resort pentru că, în opinia sa, magistraţii nu au fost pregătiţi la timp în vederea intrării noului Cod în vigoare.
Marea corupţie: se fac arestări preventive, dar lipsesc condamnările
Ultimul raport pe Justiţie lăuda activitatea procurorilor DNA în lupta împotriva marii corupţii, dar sublinia că sunt încă aştep-tate condamnări în numeroase cazuri de demnitari acuzaţi şi unde există riscul de prescriere. Situaţia nu s-a schimbat prea mult. Cu siguranţă, spune Ghinea, arestarea primarului PDL de Cluj, Sorin Apostu, va fi menţio-nată în viitorul raport. De altfel, numai în ultima lună au avut loc trei arestări spectaculoase, care au vizat direct persoane legate de partidul de guvernământ. Pe lângă Apostu, procurorii DNA îl acuză de luare de mită şi pe Radu Bica, preşedintele Consiliului Ju-deţean Cluj. Tot în arest preventiv se află şi fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Silviu Bian, de asemenea acuzat că lua mită.
Chiar şi aşa, crede Nicolae, „arestarea preventivă nu e un mare motiv de laudă. Se poate spune doar că ai făcut o anchetă”. Nu a existat însă nici o condamnare în cazuri de mare corupţie din iulie şi până acum. Totuşi, există o condamnare definitivă care trebuie menţionată: o judecătoare din Iaşi, Georgeta Buliga, a fost condamnată definitiv la patru ani şi jumătate pentru corupţie. „O sentinţă definitivă împotriva unui judecător nu e puţin lucru”, crede Ghinea.
Justiţie publică sau eficienţă?
Pe de altă parte, spune şeful CRPE, cazul Apostu demonstrează că tehnica operativă a DNA începe să bage spaima în corupţi. Potrivit procurorilor, Sorin Apostu avea nu mai puţin de 17 telefoane mobile şi schimba numerele de telefon pentru a nu fi interceptat. „Tehnicile sofisticate ale inculpaţilor arată că le e frică, iar costul corupţiei creşte”, spune Ghinea. În schimb, Nicolae crede că DNA se bazează prea mult pe interceptări. Mai mult, spune el, mare parte din aceste interceptări ajung în presă, iar publicul îl condamnă pe inculpat înaintea instanţei, ceea ce, în opinia sa, este un punct vulnerabil al DNA.
Confiscarea extinsă a ajuns la Parlament
O altă temă subliniată de raportul pe Justiţie din vară este necesitatea adoptării legislaţiei care permite confiscarea extinsă a averilor. Conform acesteia, o persoană condamnată la închisoare va trebui să demonstreze că averea sa are un caracter licit, iar autorităţile vor putea confisca acea parte din avere a cărei provenienţă legală nu poate fi dovedită cu documente. În prezent, nu poate fi confiscată decât acea parte de avere în cazul căreia se poate face legătură cu infracţiunea comisă. Confiscarea extinsă face parte din legislaţia UE, iar României i s-a cerut în repetate rânduri să-şi armonizeze propria legislaţie cu cea comunitară, date fiind sumele mici confiscate până acum. Guvernul a iniţiat în acest sens un proiect de lege care se află acum la Senat, pentru dezbatere. Săptămâna aceasta, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat amendarea proiectului astfel încât confiscarea să poată fi extinsă la rude şi concubini, deoarece inculpaţii transferă adesea celor apropiaţi bunurile obţinute prin comiterea unor infracsţiuni.
CSM „începe să se mişte”
Acest amendament poate fi considerat o bilă albă pentru CSM, în condiţiile în care noua conducere a instituţiei, formată din tineri judecători care contestau vechiul sistem, a fost acuzată în repetate rânduri că şi-a uitat planurile reformiste şi că este lipsită de eficienţă. Fostul ministru al Justiţiei, europarlamentarul Monica Macovei, declara recent într-un interviu pentru România liberă: „Este un eşec: a blocat reformele şi nu face nimic pentru curăţarea sistemului”. Totuşi, spune Cristian Ghinea, CSM „începe să se mişte mai bine”. El dă ca exemplu cazul judecătoarei Gabriela Bârsan de la Înalta Curte, acuzată de corupţie. Aceasta a contestat percheziţia făcută de procurori la domiciliul său, motivând imunitatea soţului ei, judecător la CEDO. CSM a respins această contestaţie şi a dat o motivare bună şi coerentă a acesteia, ceea ce demonstrează că „presiunea externă funcţionează”.
O altă bilă albă pentru CSM este faptul că a trimis inspecţia judiciară să controleze judecătoriile unde se înregistrează cele mai multe procese amânate cu anii, în condiţiile în care judecătorii români au pe rol peste 4.600 de procese mai vechi de cinci ani şi aproape 600 de dosare mai vechi de 10 ani. Tot CSM a decis ca anul acesta să fie verificate dosarele de mare corupţie de către toate instanţele, iar la începutul anului viitor, cele aflate pe rol la Înalta Curte. CE a avertizat în repetate rânduri că există riscul prescrierii unor fapte comise de demnitari ale căror procese trenează în instanţe.
Pe de altă parte, subliniază Ghinea, CSM „nu a scăpat de reflexul automat de a proteja magistraţii”, în condiţiie în care deciziile din cadrul Secţiei pentru Judecători a instituţiei se iau în continuare prin vot secret.
Atacuri dure împotriva ANI
Agenţia Naţională de Integritate şi sancţionarea demnitarilor aflaţi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese figurează ca un capitol separat în cadrul MCV, iar funcţionarea ANI este urmărită cu atenţie de oficialii de la Bruxelles. Experţii care vin săptămâna viitoare la Bucureşti vor avea motive de supărare în această privinţă. În septembrie, Înalta Curte a decis că ANI nu mai poate face recurs la decizia de neîncepere a urmăririi penale sau de netrimitere în judecată luată de un procuror în urma cercetarilor efectuate intr-un dosar deschis la sesizarea Agenţiei. În plus, unui proiect de modificare al legii ANI, retras între timp, i s-au adus în Camera Deputaţilor amendamente care practic lăsau Agenţia fără posibilitatea de a mai controla averile. Acest demers va fi criticat de experţii CE, spune Ghinea. Pe de altă parte, în opinia lui Nicolae, faptul că instituţia care supervizează activitatea ANI, Consiliul Naţional de Integritate, este condusă de o persoană incompatibilă subminează credibilitatea Agenţiei. Şefa CNI, Cynthia Curt, are şi calitatea de consul la Barcelona.
Mizele: ridicarea MCV şi aderarea la Schengen
Raportul pe care îl vor redacta experţii CE după vizita la Bucureşti îl precede pe cel din vară, care va face bilanţul celor cinci ani de MCV. Un raport pozitiv ar putea duce la ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, ceea ce ar însemna că România este considerată capabilă să-şi ducă mai departe reformele în Justiţie. Pentru majoritatea politicienilor români, acest lucru ar însemna o victorie. Ghinea spune însă e „optimist că vom mai avea MCV”, pentru că există semnale că CE va propune prelungirea mecanismului.
Pe de altă parte, mai multe state membre au votat împotriva aderării României la spaţiul Schengen din cauza problemelor din justiţie cu care România şi Bulgaria se mai confruntă, la patru ani după aderarea la Uniunea Europeană. Un raport pozitiv pe Justiţie anul viitor ar putea convinge Olanda, principalul oponent al aderării Românie la spaţiul comun european, să-şi schimbe punctul de vedere.
