Aproape complet neglijat de producatorii autohtoni, turismul vinicol este foarte cautat in Occident. Sumele colectate "afara" sunt pe masura interesului turistilor, adica foarte mari.
Spatiile destinate degustarii in podgoriile romanesti sunt putine, locurile de cazare – ca si inexistente, iar promovarea abia daca isi gaseste loc pe site-urile de prezentare ale producatorilor autohtoni.
Un pachet care cuprinde degustarea unor sortimente de vin, un tur al cramei si o cina costa, la Murfatlar, sub un milion. Fara posibilitati de cazare.
"Am investit doar in tehnologie, in vita-de-vie, pentru ca turistul sa poata degusta un vin bun. De la anul, vom investi si in turismul vinicol", este filosofia la Recas.
"va invitam sa vizitati noua camera dedicata degustarilor de vin, un loc de unde puteti admira o superba priveliste"; "Daca sunteti interesati sa degustati vinurile noastre, sunati-o pe Mary"; "Anul acesta, va oferim ca destinatii de vacanta Turul vinului in state precum Chile, Australia, Africa de Sud si Noua Zeelanda, dar si o croaziera de lux dedicata degustarii vinului" – sunt doar trei exemple de promovare a acestui tip de turism, luate, la intamplare, din Michigan, Praga si Londra. La noi lucurile stau putin invers.
10 euro, sapte sortimente de vin
Cramele Recas se afla situate la 17 kilometri de Timisoara. "Pana acum, ne-am concentrat mai mult pe promovarea consumului de vin decat pe cea a turismului. La anul, intentionam ca in apropierea cramei sa amenajam un spatiu de cazare, care ne lipseste azi. Noi suntem intr-o zona de tranzit si ne viziteaza in special turisti in drum catre alte destinatii din tara. La inceput, 80% din vizitatori erau straini, acum proportia s-a mai echilibrat", ne-a declarat seful sectorului turism, Marius Pasca.
In urma cu patru ani, au existat incercari timide de promovare prin distribuirea unor brosuri si mape catre firme si companii. Degustari se pot face in tot timpul anului in crama veche – aflata la 9 metri in pamant -, dotata cu doua sali: una de 100, alta de 50 de mese. O degustare simpla din sapte sortimente de vin, care include si o vizita a cramei, costa 35 de lei. "Se pot organiza si mese, gratare, picnicuri pe terasa, iar pretul este in functie de meniu. Toamna, cand se coc strugurii, turistii pot vedea tinere cu picioarele goale care stropsesc boabele de vin pentru a obtine must", ne-a precizat reprezentantul Recas.
Toate drumurile duc la Halewood
Cramele Halewood au doua locatii introduse in circuitul turistic. Una dintre ele, Rhein-Azuga, beneficiaza de o facilitate extrem de rara printre producatorii de vinuri: posibilitatea turistilor de a ramane peste noapte in apropierea cramei.
Pivnitele Rhein-Azuga au fost ridicate la 1892, fiind furnizoarele Curtii Regale a Romaniei, statut redobandit anul acesta. In pivnitele construite la suprafata, cu pereti dubli si ventilatie naturala, cu mucegai negru, turistul are posibilitatea de a vedea modul in care se produce licoarea.
Vizita mai cuprinde o degustare de vin spumant si, la solicitarea turistilor, un dejun sau o cina. Punctul de rezistenta il reprezinta insa pensiunea Rhein. Data in folosinta in urma cu numai cateva luni, cladirea are doua saloane unde 90 de persoane pot servi masa. Fiecare camera dubla din cele 15 are baie proprie si cazarea costa 1.200.000 de lei pe noapte.
La crama Urlateanu, situata in Urlati, la distanta de o jumatate de ora de mers cu masina de Ploiesti, preturile sunt accesibile. Crama este un vechi conac boieresc construit in al treilea deceniu al secolului trecut, restaurat de curand.
Pretul unei vizite, insotita de o degustare, costa 15 lei de persoana, iar o masa, intre 25 si 50 de lei. Magda Constantinescu, marketing project manager la cramele Halewood, ne-a declarat ca cele doua locatii au atras anul trecut 11.300 de vizitatori – individuali, companii, grupuri venite prin agentii de turism.
Afaceristii, mai pretiosi decat turistii
Administratorii podgoriei Jidvei au facut o investitie de doua milioane de euro pentru achizitionarea si renovarea unui castel aflat la Cetatea de Balta, in judetul Alba, foarte aproape de sediul firmei. Castelul a fost ridicat pe la 1560 de familia Csaky, proprietarul mai multor sate iobagesti din imprejurimi. A trecut apoi prin mainile lui Apafi Mihaly si ale lui Bethlen Gabor, ajungand inainte de 1945 in proprietatea familiei Haller.
De prin 1970, Jidvei a folosit pivnita castelului drept depozit pentru butoaiele de vin proprii. In acest moment, capacitatea de cazare este de numai opt paturi. In fosta cetate a grofilor nu au innoptat decat importanti oameni de afaceri, singurii care au primit acceptul noilor proprietari. Directorul complexului de vinificatie, Ion Buia, ne-a precizat ca la Jidvei se organizeaza mai mult degustari profesioniste. Vizitarea castelului este interzisa daca nu exista o programare prealabila.
Hotelierii, cea mai buna reclama
Dan Domnaru este singurul ghid al cramei de la Murfatlar, situata in podisul Dobrogei. Orice vizita trebuie dinainte anuntata, ca sa nu ai surprize. "Daca as face un tur al cramei, care dureaza o ora si jumatate, cu fiecare grup de 3-4 persoane, nu as avea timp fizic sa fac fata cererilor. De aceea, incerc sa comasez turistii in grupuri mai mari", spune Domnaru.
Un pachet complet, care cuprinde turul cramei, vizitarea muzeului, degustarea a opt soiuri de vin, masa cu specific dobrogean – cu antreu, sarmale, mancare de carne, cafea, apa -, o sticla de vin cadou, costa 27 de euro. Degustarea se poate face in crama daca grupul numara mai putin de 45 de persoane sau la restaurantul situat la 2 kilometri de crama. La cererea turistilor, pot fi invitati taraful Murfatlar si un grup de dansatori. Problema este aceeasi ca peste tot – lipsa locurilor de cazare. Dar si lipsa de promovare a serviciilor. "Majoritatea turistilor sunt straini care vin pe litoral si care sunt indrumati de catre hotelieri catre Murfatlar. Mai suntem in circuitul obiectivelor turistice din tara si in atentia unor agentii de turism", spune Domnaru.
Beciul Domnesc, de nevizitat
Exista si producatori importanti care nu au dezvoltat deloc acest domeniu ce imbina gastronomia cu turismul.
De la "Casa de vinuri Pietroasa", situata in apropiere de Buzau, am aflat ca "a existat, pana de curand, un director care se ocupa de partea de turism vinicol, dar acesta nu mai lucreaza in cadrul companiei". De la sediul firmei ni s-a spus ca nu se organizeaza activitati de degustare, cu atat mai putin evenimente in care mancarea traditionala sa fie imbinata cu licoarea vinului. Pepiniera de vita-de-vie de la Pietroasa, situata in apropiere de Buzau, dateaza din 1893.
Nici la "Vincon" Vrancea situatia nu este mai buna, desi producatorul de vinuri detine crama Beciul Domnesc, monument ocrotit de UNESCO, desavarsit in timpul lui stefan cel Mare si refacut in perioada domniei lui Mihail Sturza. Cele 100.000 de sticle din vinoteca nu au devenit un punct de atractie. "Turistii pot degusta unele vinuri si au prilejul de a cumpara sticle de vin, dar nu exista ceva organizat. Turistii nu pot servi masa si nici nu exista posibilitati de cazare. Intentionam ca in viitor sa reamenajam cel putin una dintre cramele noastre pentru a putea primi turisti", ne-a precizat Corina Nedelcu, director marketing.
Turismul vinicol pare sa aiba soarta celebrului proiect "Drumul vinului", care s-a infundat din cauza nepasarii si a lipsei de initiativa.
In Moldova, degustari cu programare
Republica Moldova pare mai avansata in dezvoltarea acestui tip de turism. Situatie determinata si de concurenta dura existenta intre cramele Milestii Mici si Cricova. Fiecare isi asuma statutul de producator care detine cele mai lungi galerii subterane. Dincolo de aceste orgolii, ambele podgorii organizeaza excursii si degustari in cramele proprii. Cel mai cerut pachet de servicii este acela in care, in schimbul achitarii unei sume rezonabile, turistul are posibilitatea de a manca din bucataria traditionala moldoveneasca si sa deguste vinuri pe saturate. Punctul forte al moldovenilor il reprezinta, in afara calitatii vinurilor, preturile mici, mai ales pentru un occidental. Cea mai ieftina colectie de vinuri seci se vinde la pretul de 2 euro sticla, cele din colectia suvenir – 5 euro (produse in urma cu pana la zece ani). Vinurile de colectie, cu un ambalaj deosebit si o vechime de 20 de ani, se pot achizitiona cu sume incepand de la 18 euro. Programul este de luni pana sambata, dar, din cauza numarului mare de turisti, doritorii sunt indemnati sa isi faca o programare.
