Sărbătoarea de 9 Mai, „Ziua Victoriei din Marele Război pentru Apărarea Patriei” (cum au botezat-o comuniştii), a redeschis în Moscova discuţia despre soarta monumentelor sovietice. Dezbaterea a luat amploare luna aceasta, angrenând activişti pentru drepturile omului, jurnalişti şi oameni politici, anunţă ARTnews.
Staţie moscovită de metrou, cu citat din imnul stalinist al URSS
Organizatorii evenimentului din 9 Mai au lipit postere cu Stalin în tot oraşul, provocând un scandal care s-a prelungit în discuţii ce au antrenat şi alte obiective, precum cea referitoare la inscripţiile propagandistice din staţia de metrou Kurskaia. După restaurarea ei, călătorii au descoperit o inscripţie cuprinzând un citat din fostul imn al Uniunii Sovietice: „Stalin, conducătorul nostru, cu credinţă în oameni / Ne-a inspirat să ridicăm iubita noastră ţară”; staţia a fost restaurată astfel încât să reproducă fidel aspectul original, distrus încă din 56, când, la trei ani după moartea dictatorului, inscripţia glorificatoare şi o statuie a dictatorului au dispărut din incinta staţiei. Alexander Kuzmin, arhitectul-şef al Moscovei, susţine că însăşi statuia ar trebui repusă la locul ei: „Dacă tot facem restaurare, trebuie să restaurăm tot ce a fost creat de artist” -; însă, în pofida unor astfel de luări de poziţie, statuia nu a revenit la locul iniţial. Mai mult, directorul metroului moscovit a dispus completarea inscripţiei cu încă două versuri din fostul imn, care să mai dilueze din prezenţa lui Stalin – „Prin zile întunecate şi agitate călăuziţi de Lenin / Ochii noştri au văzut soarele libertăţii strălucind pe cer”.
Statuia unui şef comunist al serviciilor secrete ar putea împodobi capitala Rusiei
Repunerea pe un nou soclu a uneia dintre cele mai faimoase statui ale artei staliniste, „Muncitor şi ţărancă sovhoznică”, aparţinând Verei Mukhina, a alimentat şi ea controversa. Statuia a reprezentat URSS la Expoziţia de la Paris din 1937, când Pavilionul Sovietic a primit medalia de aur (împreună cu cel al Germaniei naziste). Statuia a fost amplasată în faţa Ministerului Agriculturii, unde a rămas până în 2003, când a intrat într-un lung proces de restaurare.
Anul acesta ea a fost aşezată pe un piedestal mai înalt decât cel original, pentru a-i pune grandoarea în valoare. Zilele acestea se discută despre reconstrucţia unui alt monument – cel dedicat lui Felix Gerjinski, şeful serviciilor secrete în perioada leninistă, care a stat până în august 1991 în faţa clădirii KGB. Noul autocratism de la Moscova susţine astfel de iniţiative, văzând o continuitate între perioada ţaristă şi cea stalinistă, când, spun istoricii aserviţi regimului, „imperiul rus” a ajuns la cea mai mare extindere teritorială.
Statuile soldatului sovietic, prilej de incidente diplomatice
Articolul din ARTnews este un bun prilej pentru trecerea în revistă a raporturilor ţărilor din spaţiul estic cu monumentele comunismului. Pe de o parte, sunt ţări care au încercat să elimine cât mai mult din simbolurile monumentale ale comunismului (Polonia, Estonia) şi, pe de altă parte, ţări care au început să exploateze în scop turistic memoria comunistă (Ungaria, Lituania, Germania), argumentează, într-un articol din ziarul modovenesc „Timpul”, Valentina Baciu. În Polonia anului 2007, s-a dezbătut un proiect de lege care permitea demolarea oricărei statui care glorifică totalitarismul, în speţă a celor închinate soldaţilor sovietici din al doilea război mondial. Rusia a reacţionat dur, declarând că Polonia „vrea reevaluarea sfârşitului celui de-al doilea război mondial”, iar parlamentul a rediscutat proiectul. În Estonia, soarta Complexului de bronz dedicat soldatului sovietic este definitorie pentru relaţia traumatică cu simbolurile trecutului opresiv. Monumentul a rezistat în centrul Talinnului până în 2007 (atâta că, la începtul anilor ’90, inscripţia cu soldaţii sovietici care au eliberat capitala a fost înlocuită de una mai neutră: „Celor căzuţi în al doilea război mondial”). În 2007, s-a decis strămutarea statuii şi a cimitirului la marginea oraşului, într-un cimitir militar, fapt care a declanşat conflicte de stradă între organizaţiile rusofone extremiste (susţinute pe faţă de Moscova) şi poliţie, precum şi protestul Rusiei, care a acuzat Estonia că se reîntoarce la fascism.
Parcul statuilor comuniste din Budapesta, 40 milioane de vizitatori pe an
Chiar dacă a interzis simbolurile comuniste din 1989 şi a demontat foarte repede statuile comuniste, Ungaria nu le-a dat la topit, ci le-a adunat într-un muzeu în aer liber, „Statue Park”. Parcul Statuilor s-a dovedit un enorm succes turistic, adunând peste 40 milioane de turişti pe an. În oraş a rămas doar monumentul ostaşului sovietic din centrul Budapestei, care a fost demontat, cu acordul Moscovei, în 2002, fiind însă mutat într-o altă piaţă importantă a oraşului, Piaţa Libertăţii. Succesul Parcului cu statui comuniste a dat idei unui întreprinzător lituanian, care a construit în Vilnius, pe locul unei foste mlaştini, un parc similar. Parcul Gruto este rezultatul unei investiţii de un milion de dolari, cu monumente concesionate de la stat pe 20 de ani.
Materiale din foste monumente comuniste, folosite la construcţia unei biserici
În această schemă bipolară, România se află în grupul ţărilor care vor să lichideze moştenirea comunismului, punându-şi foarte puţin problema exploatării sale turistice. Asta, deşi Casa Poporului atrage un număr impresionant de turişti străini.Astfel, la Bucureşti,Statuia lui Lenin s-a metamorfozat în „I.L. Caragiale” printr-o operaţiune simplă: Statuii lui Lenin i s-a retezat capul, care a fost înlocuit cu cel al dramaturgului. La Iaşi, monumentul soldatului sovietic, dat la topit, s-a transformat în „Calul lui Mihai Viteazul”. O metamorfoză lingvistică a salvat un alt monument de la demolare – „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” din Parcul Carol a fost golit de scheletele liderilor comunişti şi transformat în „Memorialul Eroilor Neamului”. Aceasta este însă o excepţie; la extrema cealaltă se află Biserica Înălţarea Sfintei Cruci din Oradea, a cărei fundaţie a fost construită cu materiale din foste monumente comuniste. „Trebuie menţionat ca în fundaţia bisericii a fost adusă toată piatra rezultată la spargerea monumentelor comuniste din centrul Oradei, aproximativ opt camioane. Ce ironie! Monumente de granit comuniste, puse ca piatră pentru sporit betonul în fundaţia unei biserici!”, exclamă un reporter de la ziarul local Crişana, prezent la inaugurarea aşezământului religios.
Pe de o parte, sunt ţări care au încercat să elimine cât mai mult din simbolurile monumentale ale comunismului (Polonia, Estonia) şi, pe de altă parte, ţări care au început să exploateze în scop turistic memoria comunistă (Ungaria, Lituania, Germania).
