Potrivit psihologului Laura Maria Cojocaru, dopamină mediază transferul emoțiilor pozitive între cortexul prefrontal stâng și centrii emoționali din nucleus accumbens. Mai mult, dopamina este în strânsă legătură cu sentimentul de fericire care apare la realizarea unui obiectiv, la reușită.
“De cealaltă parte, oxitocina este produsă de hipotalamus și secretată de glanda pituitară și este în legătură cu fericirea care apare atunci când suntem îndrăgostiți sau când ne alintam copilul, animăluțul ș.a. Endorfinele (morfină naturală) sunt stimulate de oxitocina și au legătură cu lipsa durerilor fizice și euforia simțită în urmă exercițiilor fizice sau când suntem entuziasmați de o persoană, idee, situație. Oxidul nitric este produs prin intermediul valvei situate în faringele nazal, motiv pentru care meditația și respirația nazale sunt foarte importante. Oxidul nitric are un efect de calmare ce determina la nivel celular o reacție în lanț, prin intermediul căreia vasele de sânge se relaxează și se dilată. Nu în ultimul rând, serotonină este stimulată tot de oxitocina și este responsabilă de creșterea stării de spirit, creșterea încrederii, determinării și a unei mai mari doze de autoacceptare”, explică președintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă.
Rolul plăcerii anticipative
Psihoterapeutul susţine că aceasta este legată de anticiparea unui eveniment viitor care este producător de plăcere sau pur și simplu imaginarea unui moment de plăcere, de ex. o relaxare pe plajă, o baie în mare, o îmbrățișare, o plimbare pe cărări de munte, etc: „Neurotransmitatorii se declanșează la fel în ambele situații. În momentele din viață în care zicem că suntem stresați, de fapt se activează o altă parte a hipotalamusului, cea care se ocupă cu autoapărarea. Glandele suprarenale eliberează adrenalină (sau epinefrină) care declanseasa reacția de tipul ‘luptă sau fugi’. Sistemul nervos simpatic este cel responsabil pentru generarea răspunsului. Oxitocina diminuează secreția de citocine, inhibă indirect secreția de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) și inhibă amigdala de la care provine teamă, neliniștea, grijile care declanşează reacţia de tipul “luptă sau fugi”. Stările de fericire, mulțumire, împăcare, iertare, acceptare, plăcere, bucurie, relaxare, întăresc sistemul imunitar”, conchide Laura Maria Cojocaru.
Ce facem pentru a ne întări sistemul imunitar, pentru a ne aduce în ființa și în viața noastră starea de sănătate și fericire? Specialistul este de părere că trebuie să mergem pe cele două căi care produc plăcerea: activități concrete (cum ar fi socializarea cu persoane pozitive și de la care ai ceva de învățat, timp petrecut în natură, mișcare fizică, activități recreative, o alimentație echilibrată, timp sufficient pentru odihnă, viață intimă împlinită, restructurarea modului de gândire și raportare la evenimentele vieții), dar și activități anticipativ/imaginative (tehnici de meditație, accesarea unor tranșe de hipnoză și autohipnoza, tehnici de relaxare, tehnici de respirație. Acest tip de activității au că rol activarea frecvenței alfa a creierului când undele creierului încetinesc, ajungând la un ritm ce poate fi văzut pe EEG ca un model care arată ca o freză cu dinţii regulaţi, cu frecvența de 8-12 Hz.).
“În starea alfa se activează sistemul nervos parasimpatic, se reduc secreția de cortizol, dar şi pulsul cardiac, rată respirației și cea metabolică, se intensifică fluxul de sânge către creier, crește activitatea din creierul prefrontal stâng (activ la persoanele fericite), este întărit sistemul imunitar. În concluzie, activarea stării alfa reduce durerea, anxietatea, depresia, favorizând funcția cognitivă şi menținerea longevității și a tinereții, prin îmbunătățirea calităţii vieții”.(Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă).
