Un nou studiu publicat joi, 5 iunie, în revista Science contrazice ideea tot mai populară potrivit căreia taurina – un aminoacid implicat în mai multe funcții biologice – ar fi un indicator cheie al îmbătrânirii sau un tratament miraculos pentru combaterea acesteia.
Taurina și anti-agingul: între speranță și realitate științifică
Studiul a analizat nivelurile de taurină în sângele a sute de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 100 de ani, dar și în sângele unor maimuțe rhesus și al unor șoareci de laborator, pe măsură ce aceștia înaintau în vârstă. Spre deosebire de cercetările anterioare – în mare parte transversale, adică realizate la un singur moment pe eșantioane de vârste diferite – acest studiu a combinat atât date transversale, cât și longitudinale (prelevate de la aceiași indivizi de-a lungul timpului).
Rezultatul? Nivelurile de taurină nu scad odată cu vârsta, ci rămân stabile sau chiar cresc, în funcție de grupul analizat. Mai mult, variațiile de taurină între indivizi sunt mult mai mari decât schimbările legate de vârstă. „Taurina scăzută este puțin probabil să fie un biomarker bun pentru îmbătrânire”, a declarat dr. Maria Emilia Fernandez, cercetătoare postdoctorală la Institutul Național pentru Îmbătrânire (NIA), în cadrul unei conferințe de presă.
O concluzie similară a tras și dr. Rafael de Cabo, coautor al studiului și șef al Departamentului de Gerontologie Translațională din cadrul NIA: „Răspunsul scurt este nu — taurina nu este în prezent un biomarker fiabil pentru nimic. Mai avem mult de înțeles despre mecanismele sale de bază.”
Studiul a examinat și potențiale legături între nivelul taurinei și alți factori asociați îmbătrânirii, precum forța musculară, însă rezultatele au fost inconsistente între cohorte. Cu alte cuvinte, nivelurile scăzute de taurină nu pot fi considerate o cauză clară a modificărilor legate de vârstă.
În plus, cercetătorii au remarcat variații semnificative ale taurinei în funcție de starea de sănătate. De exemplu, persoanele cu obezitate severă pot avea niveluri crescute de taurină, în timp ce în cancer, nivelurile variază: cresc în leucemie, dar scad în cancerul de sân. Taurina joacă totuși roluri importante în organismul sănătos – ajută la digestia grăsimilor, protejează celulele de stres oxidativ și contribuie la formarea proteinelor mitocondriale.
CITEȘTE ȘI – Medicii din sistemul public românesc, epuizați și expuși riscurilor: „Solidaritatea Sanitară” cere reforme urgente
Cu toate acestea, studiile anterioare pe animale au arătat beneficii ale suplimentării cu taurină, inclusiv prelungirea duratei de viață. Vijay Yadav, profesor asociat la Rutgers și coautor al unui studiu din 2023 privind taurina, conduce în prezent un studiu clinic pentru a testa dacă suplimentarea zilnică cu taurină are vreun efect asupra ritmului îmbătrânirii la oameni. „Deocamdată, nu există dovezi clinice care să recomande suplimentele de taurină pentru întârzierea îmbătrânirii”, a subliniat el.
Dr. Luigi Ferrucci, director științific la NIA și coautor al studiului actual, a adăugat: „Există discrepanțe între studii, iar aceste discrepanțe trebuie investigate mai profund. Ele ar putea dezvălui mecanisme importante ale îmbătrânirii, chiar dacă soluția finală nu va fi taurina în sine.”
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
