Planul depinde de poziția Belgiei, care deține cea mai mare parte a acestor fonduri
Liderii Uniunii Europene se reunesc, joi, pentru a decide cum va fi asigurată finanțarea Ucrainei în anii 2026 și 2027, într-un moment critic în care sprijinul financiar al Statelor Unite se reduce, iar bugetele naționale europene sunt deja supuse unor presiuni majore. Soluția favorizată de Bruxelles este utilizarea activelor rusești înghețate pe teritoriul UE, însă planul depinde de poziția Belgiei, care deține cea mai mare parte a acestor fonduri, scrie Reuters.
Pentru Uniunea Europeană, susținerea Ucrainei nu este doar un gest de solidaritate, ci o chestiune de securitate proprie. Oficialii europeni consideră că o eventuală înfrângere a Kievului, ar putea deschide calea unor noi agresiuni rusești în vecinătatea UE. În plus, liderii europeni vor să transmită un semnal de forță politică, după ce președintele american Donald Trump a criticat dur capacitatea Europei de a-și asuma responsabilități strategice.
În condițiile în care ajutorul financiar american se diminuează, iar unanimitatea necesară pentru un nou împrumut comun este blocată de opoziția Ungariei, Bruxelles-ul ia în calcul folosirea celor aproximativ 210 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei și înghețate în UE. Aceste active ar urma să constituie garanția pentru un împrumut destinat Ucrainei.
Diplomați europeni avertizează că, fără o soluție de finanțare, Ucraina riscă să rămână fără resurse începând cu al doilea trimestru al anului viitor. „Dacă nu găsim rapid o soluție, capacitatea Ucrainei de a se apăra va fi grav afectată, iar consecințele pentru securitatea Europei ar fi majore”, a declarat un oficial de rang înalt al UE.
Alte variante analizate, precum împrumuturi garantate direct din bugetul UE sau finanțări separate la nivel național, sunt considerate fie imposibil de realizat politic, fie nesustenabile din punct de vedere fiscal. În acest context, utilizarea activelor rusești este văzută de majoritatea statelor membre drept singura opțiune realistă.
Principalul obstacol rămâne însă Belgia, care administrează aproximativ 185 de miliarde de euro din totalul activelor rusești înghețate. Guvernul de la Bruxelles se teme că, în eventualitatea unor procese internaționale câștigate de Rusia, costurile ar putea depăși cu mult sumele aflate pe teritoriul belgian. Premierul Bart de Wever solicită garanții solide din partea celorlalte state membre, pe care însă multe capitale le consideră imposibil de oferit pe termen nelimitat.
Discuțiile de joi se vor concentra pe găsirea unei formule de garanții acceptabile pentru toate părțile, care să permită deblocarea fondurilor, fără a expune excesiv un singur stat. Diplomații europeni susțin că presiunea politică este mare și că summitul nu se poate încheia fără un rezultat concret.
„Nu ne permitem să plecăm fără o soluție. Va exista un acord”, a declarat un alt oficial european, sugerând că liderii UE sunt hotărâți să ajungă la un compromis care să asigure continuitatea sprijinului financiar pentru Ucraina.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube