Orașele europene vor avea mai multă libertate pentru a limita închirierile pe termen scurt, precum cele oferite prin Airbnb, în baza unor noi planuri ale UE menite să reducă presiunea asupra prețurilor locuințelor în zonele turistice, scrie AFP.
Comisia Europeană a prezentat miercuri condițiile în care autoritățile locale vor putea limita închirierile pe termen scurt, în cadrul unei propuneri menite să contribuie la soluționarea „crizei locuințelor” din Europa.
VEZI ȘI – Xi Jinping și Vladimir Putin își reafirmă sprijinul pentru Coreea de Nord. Mesaje pentru Kim Jong Un
Închirierea pe termen scurt reprezintă o parte a problemei în multe orașe, a declarat Dan Jorgensen, comisarul european pentru locuințe, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Bruxelles.
Deși sunt extrem de populare în rândul turiștilor, locuințele oferite pe termen scurt sunt acuzate de locuitorii multor destinații turistice importante că reduc numărul apartamentelor disponibile pentru închiriere pe termen lung și contribuie la creșterea prețurilor. Furnizorii de astfel de servicii contestă însă această acuzație.
Orașe precum New York, Tokyo și Barcelona au impus sau au analizat în ultimii ani restricții privind apartamentele destinate turiștilor. În multe cazuri, însă, aceste măsuri au fost contestate în instanță, ceea ce a generat incertitudine juridică.
Un cadru legal pentru autoritățile locale
„Affordable Housing Act” („Legea privind locuințele accesibile”) propusă de Comisia Europeană — care trebuie în continuare negociată cu Parlamentul European și statele membre — urmărește să ofere orașelor o bază legală mai clară pentru intervenții, stabilind în ce situații autoritățile pot lua măsuri fără să încalce normele pieței unice europene.
Nu ar trebui să se teamă că vor ajunge să fie chemate în instanță, a spus Jorgensen.
„Presiune asupra pieței locuințelor”
Grupul de lobby din domeniul tehnologiei CCIA, ai cărui membri includ și Airbnb, a apreciat că noile reguli reprezintă „o îmbunătățire clară” față de abordarea adoptată până acum de unele orașe, care au impus mai întâi restricții și au clarificat ulterior cadrul juridic. Organizația a criticat însă lipsa unor mecanisme de aplicare a regulilor.
Având în vedere prevederile limitate privind verificarea independentă și căile eficiente de contestare, restricții disproporționate ar putea fi în continuare impuse fără a fi contestate și ar putea rămâne în vigoare ani de zile, a transmis CCIA.
Conform planurilor, orașele și celelalte autorități competente ar putea limita atât închirierile în scop turistic, cât și achiziționarea de proprietăți în vederea închirierii pe termen scurt în zonele considerate a fi supuse unei „presiuni asupra pieței locuințelor”.
Definiția se referă la zonele în care prețul unei locuințe de dimensiune medie este de cel puțin opt ori mai mare decât venitul disponibil pe cap de locuitor al populației locale.
Înainte de introducerea unor restricții, autoritățile ar trebui să demonstreze că închirierile pe termen scurt au avut un efect negativ semnificativ asupra accesibilității sau disponibilității locuințelor timp de cel puțin trei ani.
Măsurile trebuie să fie nediscriminatorii, proporționale și să aibă o durată limitată la maximum cinci ani.
Legislația nu îi va afecta pe proprietarii care își închiriază propria locuință principală pentru perioade scurte și nici regulile pe care orașele le-au introdus anterior.
Locuitorii sunt „dați la o parte”
Peste jumătate dintre locuitorii orașelor din UE au declarat, într-un sondaj realizat în 2025, că accesibilitatea locuințelor reprezintă „o problemă imediată și urgentă”.
Prețurile proprietăților din blocul comunitar au crescut cu 60% în ultimul deceniu, în timp ce chiriile au avansat cu 20%, potrivit Bruxelles-ului.
UE susține că principala cauză este oferta insuficientă de locuințe, însă închirierile pe termen scurt — care au crescut cu 93% pe patru platforme importante între 2018 și 2024 — au adăugat o presiune suplimentară asupra pieței.
Închirierile pe termen scurt reprezintă aproximativ 1,2% din totalul fondului locativ al Uniunii Europene, însă ponderea lor poate ajunge la 20% în zonele turistice foarte populare, potrivit datelor UE.
Locuitorii au fost „dați la o parte din propriile locuințe”, ceea ce a dus la creșteri „total inacceptabile” ale prețurilor, a afirmat Jorgensen.
În ultimii 10 ani, chiriile au crescut cu 59% la Berlin, cu 75% la Madrid și cu 103% la Lisabona. Asta înseamnă că oamenii obișnuiți, cu locuri de muncă obișnuite — asistente medicale, profesori, polițiști — nu mai pot, de multe ori, să locuiască în zonele în care își desfășoară activitatea, a spus el.
Furnizorii de locuințe pentru închiriere pe termen scurt resping însă ideea că aceste servicii sunt responsabile pentru creșterea prețurilor.
Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, CCIA a afirmat că, în unele orașe care au impus restricții, atât chiriile pentru localnici, cât și prețurile hotelurilor au crescut în continuare, menționând că Lisabona a renunțat recent la unele dintre restricțiile introduse anterior.
Airbnb a avertizat că forma actuală a planului UE „nu va adăuga locuințe”, dar va crea o incertitudine mai mare în privința reglementărilor pentru proprietarii care oferă astfel de spații în orașele europene.
Potrivit companiei, în 2023, închirierile pe termen scurt au generat aproximativ 40 de miliarde de euro din venituri fiscale și au susținut peste două milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană.
George Mavros, responsabilul Airbnb pentru relația cu instituțiile europene, a declarat că, pentru ca locuințele să devină mai accesibile, este necesar ca autoritățile să se concentreze pe „construcții, renovări și locuințele care sunt în prezent neocupate în Europa”.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
