Artistul atrage atenția asupra normalizării șpăgii în societatea românească și solicită demisia vicepremierului, acuzând lipsa unui exercițiu moral și justificarea corupției ca „necesitate de sistem”.
Tudor Chirilă a publicat recent un mesaj dur pe rețelele de socializare, în care îl critică pe vicepremierul Dragoș Anastasiu pentru declarațiile legate de implicarea firmelor sale în oferirea de șpagă. Artistul susține că oficialul guvernamental ar fi trebuit să își dea demisia, în special pentru că, în opinia sa, moralitatea trebuie să primeze în actul guvernării, mai ales în perioade dificile pentru societate.
În postarea sa, Chirilă atrage atenția asupra modului în care corupția măruntă, precum „șpaga la parcagiu”, devine treptat o practică acceptată și chiar considerată „muncă”, în lipsa intervenției autorităților. El avertizează că astfel de comportamente contribuie la perpetuarea unei relații disfuncționale între cetățeni și stat, în care autoritatea legală este ignorată sau substituită de reguli informale.
Referindu-se direct la cazul lui Dragoș Anastasiu, Chirilă afirmă că acesta a recunoscut implicarea în oferirea de șpagă și a justificat-o prin contextul economic și birocratic de la acea vreme. Artistul consideră că astfel de explicații sunt inacceptabile, pentru că legitimează corupția ca un „rău necesar” și pun sub semnul întrebării corectitudinea celor care au ales să nu dea mită.
Tudor Chirilă mai atrage atenția și asupra mecanismului legal prin care denunțătorii scapă de răspunderea penală, deși sunt parte activă în acte de corupție. În opinia sa, această prevedere legală ar trebui reevaluată, întrucât poate genera inechități și poate proteja persoane care au beneficiat ani la rând de sistemul corupt.
Pe lângă solicitarea demisiei lui Anastasiu, Chirilă pune în discuție și cazul vicepremierului Marian Neacșu, condamnat penal, și întreabă retoric dacă acesta ar mai trebui să ocupe o funcție publică. De asemenea, îl îndeamnă pe Ilie Bolojan, a cărui imagine este asociată cu actualul guvern, să ia atitudine față de comportamentele problematice din interiorul echipei guvernamentale.
În încheiere, Tudor Chirilă propune o dezbatere publică privind fenomenul corupției la nivel sistemic, solicitând clarificări și transparență în instituții precum ANAF, ANPC sau în sistemul medical, și îndeamnă la o reflecție colectivă asupra responsabilității individuale în menținerea unui stat funcțional.
