Peste 20 de țări vor fi reprezentate la nivel înalt, iar mai multe state au promis trimiterea de personal pentru o viitoare Forță Internațională de Stabilizare în Gaza
Președintele SUA, Donald Trump, găzduiește joi, la Washington, reuniunea inaugurală a nou-înființatului Consiliu pentru Pace, structură care ar urma să coordoneze reconstrucția Fâșiei Gaza și, ulterior, să se implice și în alte dosare internaționale sensibile. Casa Albă a anunțat că statele participante s-au angajat să mobilizeze peste 5 miliarde de dolari pentru proiecte umanitare și de refacere a teritoriului devastat de război, potrivit Reuters și unui comunicat al Casei Albe.
Potrivit purtătoarei de cuvânt a administrației americane, Karoline Leavitt, peste 20 de țări vor fi reprezentate la nivel înalt, iar mai multe state au promis trimiterea de personal pentru o viitoare Forță Internațională de Stabilizare în Gaza. Trump va prezida prima parte a reuniunii, urmând să plece, ulterior, într-o vizită oficială în statul Georgia.
Inițiativa a fost lansată oficial la Davos, în marja Forumului Economic Mondial, după ce Consiliul de Securitate al ONU a aprobat cadrul general al planului american pentru Gaza. Casa Albă susține că noua structură este o organizație „legitimă”, cu zeci de membri din întreaga lume, și că are rolul de a implementa o viziune amplă de reconstrucție și administrare temporară a enclavei palestiniene.
Participarea europeană este însă fragmentată. România, Italia, Grecia și Cipru au ales să fie prezente, în calitate de observatori, fără drept de vot. Președintele Nicușor Dan se numără printre puținii lideri din UE care participă personal la reuniune. În paralel, Comisia Europeană o deleagă pe Dubravka Suica, comisar pentru Mediterana, în contextul în care președinta Ursula von der Leyen a declinat invitația, invocând necesitatea unor clarificări privind statutul și atribuțiile Consiliului.
Mai multe capitale europene, inclusiv Paris, Berlin, Madrid și Londra, au refuzat să adere ca membri, exprimând rezerve legate de suprapunerea potențială a noii structuri cu atribuțiile Organizației Națiunilor Unite. Îngrijorările s-au amplificat, după ce Trump a sugerat că forul ar putea căpăta un rol extins în gestionarea altor conflicte globale.
Pe lista membrilor fondatori se regăsesc state din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, Turcia, Qatar, Egipt și Emiratele Arabe Unite, dar și țări din Europa Centrală și de Est – Ungaria și Bulgaria – alături de Albania și Kosovo. Din afara Europei, participă lideri din Asia Centrală și de Sud-Est, inclusiv Kazahstan, Uzbekistan și Indonezia.
Agenda primei reuniuni este centrată pe planul de reconstrucție a Gazei, estimat de ONU la aproximativ 70 de miliarde de dolari. Administrația americană urmează să detalieze mecanismele de finanțare, calendarul intervențiilor și structura forței internaționale care ar asigura securitatea în perioada de tranziție. Inițiativa lui Trump a stârnit controverse și din cauza invitațiilor adresate unor lideri precum Benjamin Netanyahu și Vladimir Putin, în contextul mandatelor emise de Curtea Penală Internațională. Până în prezent, doar premierul israelian și-a confirmat oficial participarea.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
