Liderii europeni se reunesc în Germania pentru a analiza cooperarea în Marea Nordului, amenințările hibride și impactul ambițiilor SUA asupra Arcticii.
Lideri europeni se întâlnesc luni, la Hamburg, în cadrul summitului internațional al Mării Nordului, pentru a dezbate cooperarea în domeniul energiei și al securității regionale. Reuniunea are loc în contextul războiului din Ucraina și al eforturilor de reducere a dependenței energetice de Rusia, potrivit AFP.
Deși viitorul Groenlandei nu figurează oficial pe agenda summitului, subiectul ar urma să fie abordat, având în vedere participarea Danemarcei și Norvegiei, precum și discuțiile recente privind Arctica.
„Având în vedere componenţa reuniunii, sunt sigur că securitatea în nordul îndepărtat va fi, de asemenea, în atenţia participanţilor”, a declarat Steffen Meyer, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz.
Acesta a precizat că vor fi discutate și teme legate de dezvoltarea energiei offshore și de „securitatea în Marea Nordului”.
Groenlanda, între interesele NATO și ambițiile Washingtonului
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen, oficiali din Islanda, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai NATO vor fi prezenți la reuniunea din al doilea oraș ca mărime al Germaniei.
De asemenea, participarea a fost confirmată de șefi de guvern și miniștri din Norvegia, Țările de Jos, Irlanda, Belgia, Luxemburg, Franța și Marea Britanie.
La Forumul de la Davos, președintele american a anunțat un „cadru de acord” cu aliații NATO și a renunțat la ideea utilizării forței pentru a prelua Groenlanda. Cu toate acestea, europenii rămân prudenți față de intențiile Washingtonului.
„Va trebui să acordăm o atenţie sporită tuturor părţilor teritoriului european al NATO. Acest lucru vizează în primul rând nordul”, a declarat cancelarul Friedrich Merz.
Marea Nordului, viitor hub energetic al Europei
Cancelarul german susține transformarea Mării Nordului în „cel mai mare rezervor mondial de energie curată”, considerat esențial pentru securitatea și independența economică a Europei. Statele participante urmăresc accelerarea proiectelor de energie eoliană offshore, un pilon al decarbonizării continentului.
Totuși, sectorul traversează o perioadă „actualmente dificilă”, din cauza lipsei de investiții, a costurilor ridicate și a concurenței chineze.
Țările implicate și-au propus, la summitul din 2023, să instaleze capacități de până la 300 GW până în 2050, însă obiectivul intermediar de 120 GW până în 2030 riscă să nu fie atins fără eforturi suplimentare.
Atacuri hibride și protejarea infrastructurii
Marea Nordului se confruntă, la fel ca Marea Baltică, cu amenințări hibride atribuite Rusiei. Nave suspectate că ar avea rol de recunoaștere se apropie de parcuri eoliene, conducte de gaz și cabluri de comunicații.
În Germania, autoritățile au semnalat o creștere a zborurilor cu drone deasupra infrastructurilor sensibile.
„Este bine că aspectele legate de securitatea infrastructurii energetice sunt, de asemenea, puse în evidenţă la Hamburg”, a subliniat Steffen Meyer.
Un studiu al think tank-ului E3G sugerează că turbinele eoliene ar putea integra sisteme de supraveghere, însă „există foarte puţină coordonare (între sectoarele militar şi energetic) cu privire la aceste chestiuni în Marea Nordului”, potrivit expertului Simon Skillings.
Acesta mai arată că „am învăţat că o infrastructură energetică mai dispersată, cum ar fi turbinele eoliene, este mai dificil de pus în afara funcţiunii”.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
