Jumătate dintre liceeni consideră că au nevoie de mai multe competențe practice, iar 36% își doresc experiențe directe, precum stagii, voluntariat sau internshipuri, potrivit unei cercetări realizate de World Vision România.
Studiul arată și o diferență între investițiile în infrastructura școlară și dezvoltarea competențelor.
Deși 79% dintre respondenți au observat echipamente noi în școli, doar 18% au participat la activități pentru dezvoltarea competențelor digitale. În plus, 21% spun că au în continuare nevoie de sprijin în acest domeniu.
„Nu este suficient să măsurăm câte şcoli am dotat, câte proiecte am finanţat sau câţi copii au participat. Trebuie să ne uităm la ceea ce rămâne în viaţa copilului după o investiţie: dacă învaţă mai bine, dacă dobândeşte competenţe practice şi digitale, dacă ştie să ia decizii şi dacă îşi cunoaşte opţiunile pentru viitor. Întrebarea esenţială nu este doar «Ce am finanţat?», ci «Ce s-a schimbat pentru copil?»”, a afirmat Mihaela Nabăr, director executiv al World Vision România.
Pregătirea pentru viața adultă, o nevoie importantă
Cercetarea „Participarea elevilor la programe de sprijin, experiența școlară și nevoile educaționale” a fost prezentată de Ziua Mondială a Profesorului, în cadrul evenimentului „De la investiție la impact. Ce rezultate vrem de la investițiile în educație?”.
Pentru perioada de după școală, 43% dintre copii și tineri indică nevoia de competențe pentru viața de zi cu zi, precum gestionarea banilor și luarea deciziilor. Alți 39% au nevoie de sprijin financiar, 31% de consiliere și orientare profesională, iar 29% de stagii, voluntariat sau internshipuri.
Totodată, 24% vor informații despre oportunități educaționale și profesionale, 23% au nevoie de sprijin emoțional sau psihologic, iar 21% de competențe digitale. Doar 13% spun că nu au nevoie de sprijin suplimentar pentru pregătirea vieții de adult.
„Într-o lume în care Inteligenţa Artificială schimbă rapid competenţele de care avem nevoie, trebuie să adaptăm sistemul de educaţie, de la curriculum la metodele de predare, punând mai mult accent pe gândire critică, creativitate şi competenţe nonformale. Profesorii nu pot face singuri această transformare: este nevoie ca investiţiile europene să fie completate de resurse private şi de parteneriate între stat, mediul privat şi societatea civilă”, a declarat Dragoş Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Investițiile fizice, mai vizibile decât intervențiile educaționale
Echipamentele noi sunt menționate de 79% dintre respondenți, reparațiile sau construcția unor corpuri noi de 56%, iar laboratoarele, atelierele și alte spații speciale de 48%.
În schimb, programele educaționale primesc evaluări ridicate din partea beneficiarilor: activitățile remediale au obținut 9,3 din 10, „Școală după școală” – 9,2, educația pentru viață – 9,1, dezvoltarea competențelor transversale – 9,0, iar sprijinul individual și consilierea – 8,9.
Pentru a învăța mai bine, 43% dintre respondenți cer explicații suplimentare sau meditații la materiile dificile, iar 38% vor mai mult sprijin din partea profesorilor. Alți 29% indică nevoia de activități interactive și aplicate, iar 28% cer materiale educaționale mai clare și practice.
Nevoile diferă în funcție de vârstă. La liceu cresc importanța competențelor practice, a consilierii, a gestionării stresului și a experiențelor care pregătesc elevii pentru viața adultă.
Cercetare la nivel național
Studiul a fost realizat în mai și iunie 2026, în școli de stat, pe un eșantion de 729 de respondenți: 32% din ciclul primar, 38% din gimnaziu și 29% din liceu. Participanții provin în proporții apropiate din mediul urban și rural, iar distribuția pe sexe este de 51% fete și 49% băieți.
Marja maximă teoretică de eroare este de aproximativ ±3,7 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
