Un nou studiu de la Universitatea McMaster din Canada confirmă o legătură directă între consumul de alimente ultraprocesate și riscul crescut de apariție a bolilor cronice. Produse precum cerealele colorate, gustările ambalate, sucurile carbogazoase, pastele instant și mesele congelate — aparent comode și accesibile — pot avea efecte periculoase asupra sănătății, avertizează cercetătorii.
„Poate fi vorba despre aditivi, ambalaj, chiar și despre marketingul agresiv”, explică Anthea Christoforou, autoarea principală a studiului. Alimentele ultraprocesate (UPF) sunt produse industriale concepute pentru durabilitate, gust intens și rapiditate, dar sunt adesea sărace în nutrienți și bogate în calorii goale.
Inflamația, un semnal timpuriu al pericolului
Printre cele mai îngrijorătoare descoperiri ale studiului se numără nivelurile crescute de proteină C-reactivă – un biomarker al inflamației sistemice produs de ficat, asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare. „Aceste alimente declanșează un răspuns inflamator, corpul nostru pare să le perceapă ca un factor străin”, a spus Christoforou.
Nu e vorba doar de greutate
Chiar și după ajustarea rezultatelor în funcție de indicele de masă corporală (IMC), cercetătorii au constatat niveluri mai ridicate de insulină și trigliceride în rândul celor care consumau frecvent alimente ultraprocesate.
Acest lucru indică faptul că riscurile nu sunt legate exclusiv de creșterea în greutate. Un alt studiu, realizat în condiții controlate de laborator, a arătat că participanții care au consumat meniuri UPF au mâncat în medie cu 500 de calorii mai mult pe zi și au luat în greutate aproape un kilogram în doar două săptămâni.
CITEȘTE ȘI – Reforma sanitară, contestată de sindicaliști: „Numărarea paturilor fără context poate duce la decizii greșite”
Inechități sociale și lipsă de reglementare
Consumul ridicat de UPF este asociat cu venituri mai mici și un nivel scăzut de educație, conform datelor din sondajul canadian. Totuși, efectele negative persistă indiferent de statutul socio-economic, ceea ce evidențiază nevoia de politici alimentare echitabile și accesibile pentru toți. „Este nevoie de măsuri sistemice, nu doar de responsabilizarea individuală”, subliniază Angelina Baric, co-autoare a studiului.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
