În comparație, în perioada 2018–2020, statul plătea cu peste 30% mai mult, decât companiile private
Angajații din sectorul public au încasat, în medie, salarii nete mai mari, decât cei din sectorul privat, arată o analiză profit.ro, pe baza datelor oficiale. Deși în ultimii ani, diferența s-a redus treptat, 2024 a adus o inversare a tendinței, pe fondul anului electoral și al majorărilor acordate bugetarilor de către Guvern
Între 2020 și 2023, diferența dintre cele două medii salariale s-a diminuat constant, în special, din cauza presiunilor bugetare, generate de pandemie și a măsurilor de austeritate fiscală ulterioare. Astfel, în acea perioadă, salariile din administrație au crescut lent, uneori sub inflație, în timp ce sectorul privat a recuperat rapid, prin majorări mai consistente.
Totuși, în 2024, decalajul a crescut din nou. Salariul mediu net în sistemul bugetar a fost cu 12,8% mai mare, decât în mediul privat, iar în primele luni din 2025, diferența a urcat la peste 15%.
Pentru acest an, autoritățile au decis înghețarea salariilor bugetarilor la nivelul lunii noiembrie 2024, ceea ce ar putea tempera avansul. De asemenea, în documentele de planificare fiscală pe termen lung, România și-a asumat scăderea treptată din PIB a ponderii cheltuielilor cu personalul.
Un alt element care va influența comparațiile este eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a scutirilor de taxe acordate anterior în anumite domenii private precum IT, construcții, agricultură sau industria alimentară. Aceste facilități distorsionau diferențele între salariile brute din cele două sectoare.
Pe fondul unor concursuri deja lansate în 2024, Guvernul a permis continuarea angajărilor în primele luni din 2025, iar aparatul bugetar a crescut la 1,311 milioane de posturi ocupate. Cele mai multe angajări au fost în Educație, Armată, autorități locale și Sănătate. Numărul posturilor din sistemul de Apărare a trecut pragul de 80.000.
Un aspect esențial în evoluția costurilor de creditare este diferența structurală dintre cei doi indicatori de referință utilizați de băncile din România: ROBOR și IRCC. În timp ce ROBOR-ul este stabilit zilnic, reflectând imediat mișcările pieței monetare, IRCC este calculat trimestrial, ca medie ponderată a dobânzilor efectiv aplicate în tranzacțiile interbancare. Această metodologie face ca IRCC să reacționeze cu întârziere la schimbările de context economic, dar îi conferă o stabilitate mai mare în timp.
Pentru 2025, cheltuielile statului cu salariile sunt estimate la aproape 170 miliarde de lei, în creștere față de anul anterior. Deși se vorbește de raționalizare, cifrele arată că statul continuă să fie cel mai generos angajator din economie.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News
