Sistemul de învățământ din România este extrem de competitiv și bazat pe meritocrație, ceea ce contravine interesului public pentru că nu asigură egalitatea de șanse și de oportunități tuturor tinerilor, indiferent de venitul familiei, mediul de rezidență urban-rural, etnie și alte criterii socio-economice, arată o analiză realizată de Sebastian Țoc, pe romania.fes.de/ro.
Duipă cum explică sursa citată, împărțirea informală în „școli bune” și „școli cu reputație proastă” este consecința acestei abordări elitiste și segregaționiste, contribuind la adâncirea inegalităților educaționale între elevi.
“Să privim mai îndeaproape cum funcționează acest sistem și în ce fel competiția între elevi și ierarhizarea școlilor servesc unei clase de mijloc, dar în același timp dăunează interesului public per ansamblu.
Modalitatea de organizare a sistemului de învățământ din România tinde să încurajeze ierarhizarea școlilor și, adesea, segregarea pe criterii economice, etnice sau de rezidență, bazându-se pe ierarhii puternice și pe concurență adesea aflate în opoziție cu un sistem incluziv ce urmărește interesul public de a asigura educație de calitate tuturor.
Un sistem public și incluziv de calitate se măsoară prin capacitatea acestuia de a transmite cel puțin competențele de bază aferente învățământului obligatoriu tuturor absolvenților. Acest lucru presupune niveluri reduse ale abandonului școlar/necontinuării educației și un nivel minim al competențelor la disciplinele fundamentale, precum și competențe civice, politice sau economice pentru un număr cât mai ridicat de elevi. În România, rezultatele sistemului de învățământ sunt mai degrabă opuse: rate ridicate de ieșire timpurie din învățământul obligatoriu și un număr mare de elevi, preponderent din medii dezavantajate, care nu au competențe de bază”, se arată în analiză.
Aceeași sursă precizează că ultimele examinări PISA aferente anului 2022 ilustrează o adâncire a inegalităților educaționale între elevii proveniți din familii cu statut socio-economic ridicat și cei din familii cu statut socio-economic scăzut, ultimii cu o probabilitate mare de a nu avea competențe de bază la matematică, citire și științe. Din păcate, discuțiile din jurul PISA se concentrează prea mult pe necesitatea îmbunătățirii infrastructurii, resurselor educaționale și umane în școlile din medii dezavantajate socio-economic și prea puțin pe un factor mai important: modalitatea în care segregarea socio-economică existentă în educație contribuie la perpetuarea și adâncirea inegalităților educaționale și sociale.
