SRI ignorat în Parlamentul României

Rapoartele anuale pe ultimii 4 ani ale SRI zac la secret în Parlament deși acestea menționau clar despre intervenția Rusiei.

Fostul președinte al Comisiei SRI Ioan Chirteș, a declarat pentru HotNews că în aceste rapoarte se regăsesc informări despre legătura mișcării suveraniste cu „factori externi, în special Rusia”. Serviciul Român de Informații a trimis anual raportul de activitate, dar conducerea Parlamentului nu l-a prezentat plenului pentru adoptare.

Când am preluat în 2021 președinția Comisiei de control asupra activității SRI nu erau introduse în plen rapoartele de cinci ani. Într-o singură ședință au fost votate toate. Nu mi se pare normal și atunci am spus de la tribuna Parlamentului că descărcăm în 15 minute cinci ani de activitate a SRI… Colegilor nu li s-a părut o urgență, mie mi s-a părut o urgență”

Mai mult, fostul președinte al Comisiei SRI, Ioan Cristian Chirteș (PNL), a declarat pentru HotNews că la începutul fiecărei sesiuni parlamentare a adresat o scrisoare către conducerea Parlamentului pentru care rapoartele să fie analizate și introduse pe ordinea de zi a plenului.

În România, Serviciul Român de Informații (SRI) are obligația legală de a transmite anual Parlamentului un raport de activitate. Acesta trebuie să fie examinat de Comisia de control a activității SRI, apoi supus aprobării Birourilor Permanente Reunite și în final adoptat de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Doar după acest pas – adoptarea în plen – varianta neclasificată a raportului poate fi făcută publică.

Conform relatărilor recente, ultimul raport SRI care a trecut prin toate aceste etape și a fost adoptat în plen se referă la anul 2020. 

Rapoartele pentru anii 2021, 2022, 2023 și 2024 nu au ajuns (până acum) în plenul Parlamentului și, prin urmare, rămân secrete — deși SRI le-a transmis la timp Comisiei de control parlamentară. 

Fostul președinte al Comisiei de control al SRI, Ioan Chirteș, a declarat că în aceste rapoarte există informări despre legături între mișcarea suveranistă și factori externi, cu precădere Rusia.

Eugen Bejinariu (PSD), actualul președinte al Comisiei permanente pentru controlul SRI, a afirmat că rapoartele 2021–2024 au fost aprobate de comisie, dar nu a dorit să precizeze de ce nu au fost supuse votului în plen, subliniind că decizia aparține Birourilor Permanente Reunite. 

Bazele legale – Legea 14/1992 și dispoziții conexe

Cadrul legal principal pe această temă este Legea nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații și modificările ulterioare.

Printre prevederile relevante:

• Art. 1 din Legea 14/1992 prevede că „activitatea Serviciului Român de Informații este controlată de Parlament. Anual sau când Parlamentul hotărăște, directorul Serviciului Român de Informații prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuțiilor ce revin Serviciului.”
• În altă parte a legii se regăsesc dispoziții privind secretul de stat, clasificarea documentelor interne ale SRI și procedura de dezvăluire a variantelor neclasificate, după adoptarea raportului în plen. 
• Potrivit explicărilor din documente de la SRI și din legislație ancillary, raportul transmis Comisiei comune (Camerei Deputaților și Senatului) este clasificat, iar publicarea variantei neclasificate este posibilă doar după parcurgerea întregului circuit de control parlamentar. 

Drept urmare, controlul efectiv pare să fie mai degrabă formal decât real, întrucât legile în vigoare nu asigură garanții certe ca rapoartele să fie dezbătute și votate în plen. 

Responsabilitatea pentru faptul că rapoartele SRI din 2021, 2022, 2023 și 2024 nu au fost aprobate în plenul reunit al Parlamentului este una politică și procedurală și cade în primul rând asupra conducerii Parlamentului – adică Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului.

Cum funcționează procedura:

1. SRI trimite anual raportul de activitate către Parlament.
2. Comisia parlamentară de control al SRI analizează documentul și îl aprobă (toate rapoartele 2021–2024 au fost aprobate în comisie, conform lui Eugen Bejinariu).
3. Raportul ajunge la Birourile Permanente Reunite (formate din președinții Camerei și Senatului, secretari și chestori). Acestea decid dacă și când pun raportul pe ordinea de zi a plenului reunit.
4. Plenul reunit (toți deputații și senatorii) adoptă raportul. Doar după această etapă varianta neclasificată devine publică.

Cine răspunde:

Birourile Permanente Reunite sunt principalii responsabili pentru blocaj. Ei au competența să introducă rapoartele pe ordinea de zi, dar nu au făcut-o din 2021 până în prezent.

Partidele aflate la conducerea Parlamentului (în special cele care au președinția Camerei Deputaților și Senatului, precum și majoritatea parlamentară) răspund politic pentru această decizie sau pentru lipsa deciziei.

Președinții Camerelor (în perioada 2021–2024: Marcel Ciolacu, Ludovic Orban, Florin Cîțu, Alina Gorghiu, Nicolae Ciucă etc., în funcție de moment) au avut un rol esențial, pentru că ei conduc ședințele Birourilor Reunite.

Iată mai jos, lista detaliată cu cine conducea Parlamentul (Camera Deputaților și Senatul) în perioada 2021–2024, pentru a înțelege cine erau responsabilii direcți de punerea pe ordinea de zi a rapoartelor SRI:

1. Camera Deputaților

• 2021
  • Președinte: Ludovic Orban (PNL) până în octombrie 2021
  • După demisie: interimat asigurat de Florin Roman (PNL), apoi de Sorin Grindeanu (PSD) pentru câteva zile
  • Din noiembrie 2021: Marcel Ciolacu (PSD) a fost ales președinte
• 2022
  • Președinte: Marcel Ciolacu (PSD) – a deținut funcția tot anul
• 2023
  • Președinte: Marcel Ciolacu (PSD) până în iunie 2023 (a devenit prim-ministru)
  • Din iunie 2023: interimat asigurat de Alfred Simonis (PSD)
• 2024
  • Președinte: Alfred Simonis (PSD) – funcție interimară

2. Senatul

• 2021
  • Președinte: Anca Dragu (USR) până în noiembrie 2021
  • Din noiembrie 2021: Florin Cîțu (PNL)
• 2022
  • Președinte: Florin Cîțu (PNL) până în mai 2022
  • Din mai 2022: Alina Gorghiu (PNL) (interimară)
• 2023
  • Președinte: Alina Gorghiu (PNL) (confirmată oficial în funcție în iunie 2023)
• 2024
  • Președinte: Nicolae Ciucă (PNL) – ales în iunie 2024