S&P Global Ratings a confirmat ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3, menținând însă perspectiva „negativă”. Agenția consideră că România își va păstra statutul recomandat investițiilor, dar avertizează că economia va traversa o perioadă de stagnare și că reducerea deficitului bugetar va rămâne dificilă.
Potrivit analiștilor S&P, economia României va crește cu doar 0,25% în acest an. Prognoza este influențată de măsurile de consolidare fiscală, reducerea consumului, scumpirea energiei și efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor combustibililor.
Agenția estimează că ritmul de creștere se va redresa abia în intervalul 2027-2029, când produsul intern brut ar putea avansa cu aproximativ 2,5% anual, dacă vor continua investițiile în infrastructură și absorbția fondurilor europene.
În evaluarea sa, S&P arată: „Deși partidele care alcătuiesc coaliția de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare… Acum, preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale și creșterea prețurilor la energie pun presiune asupra consumului privat”.
Deficitul bugetar ar urma să scadă la 5,5% din PIB în 2027
Agenția estimează că deficitul bugetar al României va coborî la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027, după un nivel de 7,7% în 2025 și 9,4% în 2024.
S&P consideră că bugetul pentru 2026 reflectă angajamentul Guvernului pentru continuarea consolidării fiscale, prin limitarea cheltuielilor, înghețarea salariilor și pensiilor și îmbunătățirea colectării veniturilor.
Totuși, analiștii avertizează că există riscuri importante legate de implementarea acestor măsuri: „Cu toate acestea, persistă riscuri politice și de punere în aplicare, provenite din potențialele provocări juridice la adresa adoptării bugetului și vulnerabilități persistente legate de eficiența colectării impozitelor și de dependența de reforme administrative de succes. În plus, în urma șocurilor prețurilor la energie, guvernul a implementat unele măsuri de sprijin pentru sectoarele transporturilor și agriculturii”.
România riscă o retrogradare în următorii doi ani
Menținerea perspectivei negative înseamnă că România poate fi retrogradată dacă autoritățile nu reușesc să reducă deficitul conform planului sau dacă economia încetinește mai mult decât estimează agenția.
S&P avertizează că o deteriorare a situației externe, în special o nouă criză energetică generată de conflictul din Orientul Mijlociu, ar putea afecta inflația și stabilitatea financiară a țării.
„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe piețele energetice globale, deoarece poziția fiscală și balanța de plăți sub presiune lasă un spațiu de manevră redus pentru a absorbi șocurile externe prelungite”, arată agenția.
Ministerul Finanțelor: ratingul confirmă încrederea investitorilor
Ministerul Finanțelor consideră că decizia S&P reprezintă un semnal de încredere în capacitatea autorităților de a continua reformele și consolidarea fiscală. Alexandru Nazare a declarat:
„Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiază încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală și de a menține stabilitatea macroeconomică. Prioritatea noastră rămâne reducerea sustenabilă a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economică pe termen mediu”.
Ministerul subliniază că România are și câteva avantaje în actualul context, inclusiv un nivel redus al dependenței de importurile de energie, estimat la aproximativ 30%, unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
