Cazul italianului reînvie acuzațiile de tratament preferențial în legislația antidoping internațională.
Controversa privind dopajul din tenisul mondial a reizbucnit, după ce verdictul blând primit de Jannik Sinner a fost din nou pus în contrast cu sancțiunea primită de Simona Halep. Mai multe publicații internaționale, printre care The Roar, au criticat diferențele majore de tratament între cele două cazuri, vorbind despre un sistem „dezechilibrat și inechitabil”.
Fostul număr 1 mondial italian a fost depistat pozitiv în februarie 2025, la scurt timp după câștigarea Australian Open, pentru clostebol, o substanță aflată pe lista interzisă a Agenției Mondiale Antidoping (WADA). Totuși, sancțiunea primită de Sinner a fost de doar trei luni, una dintre cele mai mici din ultimul deceniu pentru un caz confirmat de dopaj.
Jucătorul a explicat că substanța ar fi ajuns în organism în mod accidental, prin aplicarea unui spray medical de către fizioterapeutul său. Agenția Internațională pentru Integritate în Tenis (ITIA) i-a acceptat explicația, concluzionând că sportivul „nu a avut nicio vină și nu a manifestat neglijență”, motiv pentru care a fost lăsat inițial să joace.
WADA a contestat decizia ITIA, dar sancțiunea a rămas minimă
Nemulțumită de verdict, WADA a intervenit în septembrie 2024, contestând decizia ITIA. Agenția a invocat principiul „răspunderii stricte” – potrivit căruia sportivul este responsabil pentru orice substanță interzisă depistată în organismul său, indiferent de circumstanțe.
În urma reanalizării cazului, Sinner a fost suspendat totuși pentru doar trei luni, pedeapsă considerată de mulți „ridicol de mică” în raport cu regulamentele în vigoare.
Potrivit codului antidoping, chiar și în situațiile de dopaj neintenționat, perioada standard de suspendare este între 11 și 18 luni. Cazuri similare, precum cel al chilianului Nicolas Jarry sau al Simonei Halep, s-au soldat cu sancțiuni de 11, respectiv 18 luni – ambele fiind considerate forme de dopaj involuntar.
Halep, exemplul cel mai vizibil al „dublei măsuri”
Simona Halep a fost suspendată în octombrie 2022 pentru consumul de Roxadustat, o substanță aflată pe lista WADA. Inițial, Tribunalul Internațional de Tenis i-a impus o pedeapsă de patru ani, ulterior redusă de Tribunalul de Arbitraj Sportiv la nouă luni, după ce s-a demonstrat că substanța a provenit dintr-un supliment contaminat.
Comparativ, Jannik Sinner a fost găsit pozitiv pentru o substanță anabolizantă, cu o explicație bazată exclusiv pe mărturia echipei sale medicale. Decizia rapidă și indulgentă în cazul său a alimentat percepția că sportivii de top din țările mari primesc tratamente mai favorabile.
„De exemplu, Nicolas Jarry și Simona Halep au primit suspendări de 11 luni, respectiv 18 luni pentru dopaj involuntar, în temeiul aceleiași dispoziții privind „absența unei culpe semnificative” pe care Sinner a evitat-o. De la cazul Sinner, ITIA a continuat să impună suspendări îndelungate pentru încălcări involuntare. Doar două dintre ultimele nouă cazuri au dus la suspendări mai scurte de trei luni – ambele implicau circumstanțe mai grave decât contaminarea din anturajul lui Sinner. Nu e o conspirație, ci sistemul este dezechilibrat!”, a notat The Roar.
Un precedent periculos pentru tenisul mondial
Cazul Sinner ar putea crea un precedent riscant în aplicarea legislației antidoping, spun experții. În timp ce unii consideră că decizia arată o evoluție către o justiție mai „umană”, alții avertizează că tratamentele inegale subminează credibilitatea întregului sistem.
Revenirea numelui Simonei Halep în acest context arată că imaginea sa rămâne un reper în dezbaterile globale despre echitatea sportivă. Pentru mulți, diferențele între sancțiunile primite de cei doi sportivi reprezintă nu doar o problemă de interpretare juridică, ci și una de imparțialitate și transparență în luarea deciziilor la cel mai înalt nivel.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
