Serbia continuă să meargă pe o linie de echilibru delicat între relația tradițională cu Rusia și obiectivul aderării la Uniunea Europeană
Serbia face pași concreți pentru a-și reduce dependența de gazele naturale din Rusia, în contextul presiunilor europene și al unui peisaj geopolitic tot mai tensionat. Președintele Aleksandar Vucic a declarat, într-un interviu acordat Reuters, că autoritățile de la Belgrad poartă discuții pentru achiziții de gaze prin mecanismul comun de cumpărare al Uniunii Europene, ca parte a unei strategii de diversificare a surselor de aprovizionare.
Deși aspiră la aderarea la UE, Serbia rămâne unul dintre puținele state europene care se bazează masiv pe gazul rusesc, peste 80% din consum fiind asigurat din importuri din Rusia. În lipsa unui nou acord pe termen lung cu Gazprom, Belgradul funcționează în prezent pe baza unui contract temporar, semnat în decembrie, care expiră la finalul lunii martie.
Potrivit lui Vucic, Serbia intenționează să acopere anual aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze – circa 20% din necesarul național – prin mecanismul comun al UE, la care s-a alăturat anul trecut. În paralel, țara importă deja gaze din Azerbaidjan, prin Bulgaria, iar începerea lucrărilor la un gazoduct spre Macedonia de Nord este programată pentru 2026, proiect care ar deschide accesul la gaz natural lichefiat din Grecia. Totodată, un oleoduct de interconectare cu România ar urma să fie finalizat în 2027.
„Este o diversificare majoră”, a afirmat președintele sârb, subliniind că strategia energetică a țării intră într-o nouă etapă.
În plan politic, Serbia continuă să meargă pe o linie de echilibru delicat între relația tradițională cu Rusia și obiectivul aderării la Uniunea Europeană. Moscova rămâne un aliat important al Belgradului, inclusiv în chestiunea Kosovo, însă acest echilibru a devenit tot mai greu de menținut după invazia rusă în Ucraina, în 2022.
Compania petrolieră sârbă NIS, controlată de capital rusesc, se află sub sancțiuni americane, iar autoritățile iau în calcul vânzarea acesteia către grupul ungar MOL. În același timp, Bruxelles-ul continuă să ceară Serbiei reforme structurale în domenii-cheie precum statul de drept, libertatea presei și lupta anticorupție.
Vucic admite existența unor probleme de corupție în sectorul public, dar respinge criticile interne și protestele declanșate după tragedia de la Novi Sad din 2024, soldată cu 16 morți, susținând că acestea ar fi fost alimentate din exterior, fără a prezenta dovezi.
Mandatul său prezidențial se încheie în 2027, iar Aleksandar Vucic nu exclude organizarea de alegeri anticipate în acest an sau o eventuală repoziționare politică, inclusiv revenirea în fruntea partidului sau preluarea funcției de prim-ministru, deși afirmă că și-ar dori, în perspectivă, un rol public mai redus.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
