Șeful Serviciului Estonian de Informații Externe, Kaupo Rosin, a declarat luni că nu există indicii că președintele rus Vladimir Putin ar plănui să atace statele baltice sau NATO, în ciuda avertismentelor repetate venite din partea oficialilor europeni privind un posibil conflict direct între Rusia și Occident în următorii ani.
Am observat că, ca urmare a răspunsurilor noastre coordonate, Rusia și-a ajustat comportamentul după diverse incidente în regiune. În prezent, este clar că Rusia respectă NATO și încearcă să evite un conflict deschis, a afirmat Rosin pentru radiodifuzorul public ERR.
Estonia, fostă republică sovietică cu relații tensionate cu Moscova, a fost în prim-planul eforturilor de contracarare a amenințărilor rusești și a susținut ferm Ucraina de la invazia lansată de Putin în februarie 2022. Directorul serviciilor secrete a explicat că reacțiile coordonate ale NATO la violările spațiului aerian rusesc și la presupuse acte de sabotaj – inclusiv deteriorarea cablurilor submarine din Marea Baltică – au determinat Moscova să adopte o atitudine mai precaută, reducând astfel frecvența incidentelor în ultimele luni.
Acest lucru nu exclude posibilitatea apariției unor incidente viitoare, deoarece activitatea militară rămâne ridicată, iar războiul din Ucraina continuă. În teorie, astfel de evenimente sunt posibile, dar, în prezent, nu vedem nicio indicație că Rusia caută să escaladeze situația intenționat, a precizat Rosin.
Declarațiile oficialului estonian contrastează puternic cu avertismentele alarmiste ale unor lideri europeni, care susțin că Putin ar putea planifica o confruntare directă cu Occidentul dacă Rusia va ieși victorioasă în Ucraina. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat recent că alianța trebuie să fie pregătită pentru un posibil atac rus în următorii cinci ani, sugerând că un viitor conflict NATO-Rusia ar putea fi la scară istorică.
Rosin a criticat și utilizarea frecventă a termenului „atacuri hibride” pentru a descrie activitățile rusești în Europa, inclusiv sabotajul infrastructurii, atacuri cibernetice și incidente cu drone.
Trebuie să numim lucrurile pe nume. Dacă este sabotaj, să-i spunem sabotaj. Dacă este atac cibernetic, să-i spunem atac cibernetic. Termenul «hibrid» diminuează gravitatea situației, a explicat oficialul.
În pofida minimalizării riscului unui atac imediat, Rosin a subliniat că Rusia urmărește în continuare să încetinească rearmarea Europei și să convingă publicul occidental că Moscova nu reprezintă o amenințare.
Pe de altă parte, Rusia vede valoare în a influența anumite partide sau grupuri de populație pentru a promova ideea că o cursă a înarmării este inutilă și că distrage resurse de la domenii precum protecția socială, a adăugat acesta.
Rosin a încheiat printr-un avertisment clar: „Chiar dacă Rusia nu planifică în prezent un atac, situația se poate schimba. Menținerea stabilității necesită un efort semnificativ, inclusiv investiții continue în apărare, sprijin pentru Ucraina și coordonare între Estonia, UE și NATO.”
CITEȘTE ȘI – Macron convoacă aliații Ucrainei la Paris: garanțiile de securitate, pe agenda păcii cu Rusia
Această declarație vine într-un context internațional tensionat, în care echilibrul între prevenirea conflictelor și consolidarea securității europene rămâne extrem de fragil, iar mesajele publice și private dintre Washington și Moscova continuă să fie urmărite îndeaproape de întreaga comunitate internațională.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
