Limba română, probă distinctă în cadrul Bacalaureatului, cu subiecte de gramatică și Evaluarea Națională susținută înaintea admiterii în colegii sunt printre cele mai importante modificări aduse de sindicatele din învățământ proiectelor noilor legi ale Educației.
Limba și literatura română va rămâne probă distinctă în cadrul examenului național de bacalaureat, după ce Ministerul Educației (ME) a acceptat această propunere venită din partea sindicaliștilor de modificare a proiectului Legii învățământului preuniversitar, a explicat pentru “România liberă” președintele Federației Sindicatelor din Educație (FSE) “Spiru Haret”, Marius Ovidiu Nistor.
Acesta spune că proba de Limba și literatura română va avea și subiecte de gramatică.
“Vedem că avem foarte multe persoane care nu știu să vorbească, și în sfera politică. Este adevărat că poți să iei, în prezent, notă bună la proba de Limba și literatura română scriind cu greșeli de gramatică și ortografie. Așa am ajuns să avem foarte mulți analfabeți funcționali”, ne-a declarat Nistor.
Acesta spune că Bacalaureatul va avea și o probă scrisă interdisciplinară, iar examenul va trebui să aibă un nivel de dificultate crescut pentru a redeveni unul al “maturității”.
Președintele FSE “Spiru Haret” mai susține că o altă modificare pe care conducerea ME a acceptat să fie adusă proiectului Legii învățământului preuniversitar, la propunerea sindicaliștilor, este ca Evaluarea Națională să se susțină înaintea admiterii în colegii.
“Am propus ca toate colegiile să poată susține examene de admitere, nu doar cele centenare. Evaluarea Națională trebuie să fie un reper pentru învățământ. Elevii vor avea posibilitatea să dea doar examenul de admitere, fără să susțină Evaluarea Națională. Este bine să susțină Evaluarea Națională. Admiterea va fi organizată după Evaluarea Națională, înainte de repartizarea computerizată. După admitere, se va realiza repartizarea computerizată în licee, pe locurile rămase libere. Admiterea îi dă șansa elevului să-și aleagă direct liceul la care vrea să învețe”, ne-a mai explicat Nistor.
Liderul sindical se declară mulțumit de modul în care au decurs până în prezent dezbaterile cu ministerul.
“Este o dovadă că dacă vrei se poate. I-aș scoate în stradă pe toți cei care au ocupat funcții de director, secretar de stat sau ministru în Ministerul Educației, care nu au făcut nimic, și acum comentează. Să răspundă public pentru situația în care au adus învățământul! A ajuns toată lumea să se priceapă la educație. Toți știm politică, sport și, acum, și educație. Le amintesc celor care comentează că Legea 1/2011 nu a avut parte de o dezbatere. A fost asumată. Acum avem dezbatere”, mai afirmă Nistor.
În sistemul superior
Propuneri de modificare au fost aduse și pentru proiectul Legii învățământului superior.
“Am avut multe propuneri, unele dintre ele acceptate de minister, altele care încă mai sunt consultate. Ne-am asigurat că reprezentanți ai sindicatelor vor fi în toate structurile importante. Legat de numărul mandatelor rectorilor, noi am spus că suntem de acord să nu mai fie limitat, dar să fie stabilit de cei care aleg și rectorul. Cu câteva săptămâni înainte, să voteze și câți ani îl doresc pe respectivul rector la conducere. Noi nu suntem împotriva eliminării limitării numărului de mandate de rector. Pot fi aspecte pozitive și negative, aici”, ne-a declarat președintele Federației Naționale Sindicale (FNS) “Alma Mater”, Anton Hadăr.
Citește și:
Dezbatere pe legile Educației, cu gândul la plajă
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
