PSD amenință cu moțiunea de cenzură: Scenarii posibile după Congresul PNL

Liberalii se confruntă cu cea mai dură campanie internă din istoria post decembristă, dar conflictele interne ar putea continua și după 25 septembrie, când are loc Congresul PNL. Toamna va aduce cu siguranță noi provocări, în condițiile în care PSD a anunțat deja depunerea unei moțiuni de cenzură.

PSD va depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Florin Cîţu, pentru că înscrierea acestuia în cursa pentru şefia PNL echivalează cu susţinerea „necondiţionată” a preşedintelui Klaus Iohannis pentru un „penal”, a anunţat, sâmbătă, secretarul general al PSD, Paul Stănescu.

„Cu un condamnat în fruntea Executivului şi viitor preşedinte de partid, Iohannis şi PNL-ul nu mai au dreptul să vorbească despre statul de drept. Depunerea candidaturii premierului Cîţu la preşedinţia PNL echivalează cu susţinerea necondiţionată a preşedintelui Klaus Iohannis pentru un penal”. PAUL STĂNESCU, SECRETAR GENERAL PSD

Scenariul 1

Chiar dacă Florin Cîțu va fi ales președinte al PNL, el se va afla într-o poziție delicată după Congresul PNL, în condițiile în care aproximativ jumătate dintre parlamentarii liberali sunt susținători ai lui Ludovic Orban. Mai mult decât atât, actualul președinte are suportul necondiționat al unor parlamentari precum Antonel Tănase sau Violeta Alexandru, fideli ai acestuia. În plus, în sine, majoritatea coaliției guvernamentale a fost una fragilă încă de la început.

Pentru ca o moțiunea să treacă are nevoie de 234 de voturi. PSD, AUR și cei patru neafiliați adună în total 205 voturi. În acest moment, variabilele sunt însă destul de multe, iar cele câteva voturi pentru ca o moțiune să treacă pot fi aduse din mai multe partide. 

Va dori Ludovic Orban să dărâme un guvern din care face parte și propriul partid? Cum se va poziționa în acest condiții grupul minorităților naționale alta decât cea maghiară, care are 18 parlamentari, și care nu au votat de fiecare dată cu puterea în ultimele luni? Cum se va poziționa UDMR, un partener tradițional al PSD, mai ales pe fondul neînțelegerilor cu partenerii din USR PLUS? În condițiile în care USR PLUS nu reușește să își impună reformele din programul electoral, chiar și această formațiune ar putea lua în calcul votul unei moțiuni sau măcar folosirea instrumentului de presiune pentru a forța implementarea chestiunilor problematice.

Scenariul 2

În cel de-al doilea scenariu, mai puțin probabil în acest moment ținând – cont de susținerea din partea filialelor pe care o are Cîțu pentru Congresul PNL, Ludovic Orban ar rămâne președintele PNL. Dacă Florin Cîțu ar refuza să demisioneze de la șefia Executivului, liberalii fideli lui Orban ar putea ajunge în postura de a-și dărâma propriul Guvern, ceea ce până acum doar PSD a făcut – când au votat împotriva echipei lui Sorin Grindeanu. În plus, chiar și lui Orban i-ar fi greu să coalizeze o nouă majoritate pentru a se instala în fruntea unui nou executiv, nemaiținând cont de opiniile președintelui Klaus Iohannis. O astfel de chestiune ar fi devastatoare și din punct de vedere electoral, după ce PNL a pierdut deja în jur de 15% din încrederea votanților.

Scenariul 3

Orban și parlamentarii săi votează pentru stabilitate și mențin în funcție Guvernul Cîțu. Chiar în aceste condiții, Guvernul și coaliția vor fi măcinați de lupte interne pentru putere, funcții, negocieri pentru orice proiect de lege cu miză. Dacă PSD va decide depunerea unei moțiuni de cenzură la începutul sesiunii parlamentare, iar Guvernul rămâne în funcție, va urma o perioadă de acalmie, ținând cont că opoziția nu poate depune decât o singură moțiune de cenzură per sesiune parlamentară. Dacă Guvernul se va afla însă în situația de a-și asuma răspunderea pe vreunul dintre proiectele de lege pe care va dori să le promoveze, opoziția va putea depune o moțiune, iar fragilitatea coaliției își va spune din nou cuvântul, negocierile și luptele vor fi reluate.

Alegerile anticipate

Scenariul alegerilor anticipate rămâne destul de improbabil, iar o astfel de situație nu a existat până acum în România. Deși mai multe guverne au fost demise prin moțiune de cenzură de-a lungul ultimilor ani – cele conduse de Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu sau Viorica Dăncilă, nu s-a ajuns niciodată la anticipate.

Din nou pe listele de partid, figurează personaje care știu că, în cazul în care Parlamentul ar fi dizolvat, șansele ca ei să prindă un nou mandat cu toate beneficiile acestuia ar fi cvasi-nule. În aceste condiții, rămâne greu de crezut că vreunul dintre acești parlamentari ar fi dispuși să voteze împotriva propriilor interese doar pentru a declanșa anticipatele.

Citește și:

Orban: Orice candidat la președinția PNL trebuie să ia în calcul și prezidențialele