Mortalitatea în cancerul pulmonar reprezintă 20% din toate decesele de cauză oncologică. Peste 75% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt depistate în stadii avansate (III și IV).
Potrivit reprezentanților Comisiei Europene, programele naționale de screening trebuie extinse și la cancerul pulmonar – recomandarea Consiliului privind screeningul pentru cancer va fi publicată în a doua jumătate a anului 2022.
Specialiștii români au discutat, în cadrul unei mese rotunde organizate în preajma Zilei Mondiale de luptă împotriva cancerului pulmonar (1 august), despre posibilitatea de a realiza un program de screening pentru acest tip de cancer și nevoile pacienților și ale cadrelor medicale.
Potrivit asociațiilor de pacienți, 83% dintre persoanele diagnosticate în fiecare an decedează. ”Încă ne confruntăm cu multe probleme: diagnosticul durează 4-6 luni, mulți pacienți nici nu mai apucă să își afle boala. Iar cei diagnosticați care au nevoie de chirugie modernă pot obține acest lucru doar în privat, unde procedurile nu sunt decontate. Sper să se implementeze un astfel de program de depistare precoce a bolii, dar și de tratament eficient, astfel încât să nu ne mai confruntăm cu acest procent foarte mare de mortalitate”, a afirmat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).
Mortalitatea în cancerul bronhopulmonar ar putea fi redusă cu 20% în rândul populației depistate. ”În primii 10 ani de program de screening pentru cancer bronhopulmonar, peste 70% din toate cazurile ar fi diagnosticate. Dacă toate cancerele bronhopulmonare ar fi diagnosticate în stadiu incipient, am preveni peste 12.000 de decese. În prezent, aproximativ 75% dintre cazurile de cancer bronhopulmonar sunt depistate în stadii avansate (III și IV)”, a explicat prof. dr. Patriciu Achimaș- Cadariu, coordonator științific al Planului național de combatere a cancerului.
Solicitările medicilor
Medicii oncologi consideră că trebuie îmbunătățite serviciile de diagnostic imagistic. ” Este necesar să creștem numărul de echipamente CT low energy și PET-CT, dacă vrem să implementăm un program de screening. Sunt nenumărate cazuri care nu beneficiază de această investigație pentru că, pe de o parte, există o întârziere până la aprobarea decontării, iar pe de altă parte, pacienții se află la distanțe mari de centrele unde se poate efectua o astfel de investigație. De asemenea, susțin introducerea ca proceduri/servicii decontate prin foi de spitalizare de zi (FOSZ) a ecografiei endobronșice (EBUS/EUS), a puncției biopsie percutană transtoracică (PBTT), a mediastinoscopiei și toracoscopiei”, a afirmat conf. dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății.
Medicii pneumologi au solicitat îmbunătățirea accesului la bronhoscopie – procedura care stabilește cu certitudine și în timp scurt diagnosticul. ”Cancerul pulmonar este în creștere la femei, copii, adolescenți și tineri adulți. În prezent, în România există 800 de medici pneumologi, din care 38% au pregătirea necesară pentru realizarea bronhoscopiilor și doar 24% le pot realiza efectiv. Avem nevoie de mai mulți specialiști, mai multe laboratoare de bronhoscopie, centre moderne de învățământ cu simulatoare manechine, acces facil pentru bronhoscopii al tuturor pacienților suspecți și acces facil, inclusiv al pneumologului, la testări pentru bio-markerii predictivi”, a declarat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Secțiunii de cancer pulmonar din cadrul Societății Române de Pneumologie.
Citește și:
Bani europeni pentru investiții în oncologia românească
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
