Analiștii avertizează că expirarea, în martie 2026, a plafonărilor la gaze și produse alimentare de bază, ar putea reaprinde prețurile
Creșterea salariilor din România a încetinit drastic în această vară, în timp ce inflația a accelerat din nou, erodând puterea de cumpărare a populației. În luna august, salariul mediu net a fost cu doar 4,4% mai mare, decât în aceeași perioadă a anului trecut, cel mai slab ritm de majorare din ultimii 11 ani, exceptând primele luni ale pandemiei, scrie profit.ro.
Inflația a urcat din nou aproape de pragul de 10%, alimentată de scumpirea energiei pentru populație și de majorările de TVA și accize. Rezultatul este o scădere de circa 5% a salariului real, față de august 2024, o contracție care nu a mai fost înregistrată de la tăierile salariale din perioada guvernului Boc, în 2010.
În 2010, măsurile de austeritate au fost impuse, după un deficit bugetar scăpat de sub control. Și acum, România traversează o perioadă similară: cheltuielile publice au crescut masiv anul trecut, în special în an electoral, iar deficitul a ajuns la 9,3% din PIB, aproape de recordul post-criză din 2009.
Guvernul a decis înghețarea salariilor bugetarilor de la 1 ianuarie 2025, încercând să reducă presiunea pe buget. Chiar și așa, deficitul estimat pentru acest an rămâne la 8,4% din PIB. În administrație și sănătate, salariile au scăzut ușor, în timp ce în industrie, unde lucrează peste un milion de persoane, creșterea nominală de 6,5% a fost anulată de inflație, rezultând o pierdere reală de 3,1%.
BNR și băncile comerciale estimează că inflația va coborî lent în următoarele luni, ajutată de cererea mai scăzută și de efectul de bază. Totuși, analiștii avertizează că expirarea, în martie 2026, a plafonărilor la gaze și produse alimentare de bază, ar putea reaprinde prețurile.
BCR estimează că inflația se va reduce la 9,7% până la finalul lui 2025 și la 3,7% în 2026. Cu salarii publice înghețate și exporturi slabe, perspectivele de creștere a veniturilor rămân limitate. Salariile din sectorul bugetar reprezintă un sfert din totalul pieței muncii, iar reducerea acestui motor de consum va continua să afecteze economia.
Calculele în euro confirmă tendința: salariul mediu net este de 1.063 de euro, în urcare cu doar 2,6% față de anul trecut, în condițiile unei ușoare deprecieri a leului. Comparativ cu începutul lui 2020, salariile au crescut nominal cu 69%, dar inflația cumulată de 53% a tăiat o mare parte din acest avans. În termeni reali, câștigul efectiv este de puțin peste 10%.
În ciuda stagnării actuale, România continuă să aibă o creștere salarială mai mare decât media regională, pe termen lung. Totuși, dependența de consumul intern, care a fost principalul motor al economiei în ultimii ani, devine acum vulnerabilitatea principală a unui model de creștere construit pe datorie și inflație.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
