În timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat să semneze un acord cu Statele Unite pentru resursele Ucrainei, cerând o analiză detaliată a contractului prezentat de americani, Kremlinul a oferit administrației Donald Trump un acord privind resursele naturale rusești din Arctica, scriu, marți seara, The Moscow Times și Politico.
Rusia consideră că companiile petroliere americane s-ar putea întoarce în țară și este, de asemenea, interesată de proiecte comune cu SUA în Arctica, a declarat Kirill Dmitriev, șeful Fondului rus de investiții directe.
Potrivit lui Dmitriev, unul dintre cei trei delegați aleși de Vladimir Putin pentru a se întâlni cu americanii la Riad, Moscova consideră importantă reluarea cooperării economice cu Statele Unite.
Marile companii petroliere din Statele Unite au avut o „afacere de mare succes” în Rusia, a spus Dmitriev: „Noi credem că la un moment dat se vor întoarce, pentru că de ce ar refuza oportunitatea de a accesa resursele naturale rusești pe care le-a oferit Rusia?”
„De asemenea, trebuie să facem proiecte comune, inclusiv, de exemplu, în Arctica și în alte zone, proiectele comune ne vor permite să avem mai mult succes”, a continuat Dmitriev. Potrivit acestuia, companiile americane ar fi pierdut 300 de miliarde de dolari din sancțiunile împotriva Rusiei, iar administrația Joe Biden „a dat o mulțime de mesaje greșite” despre starea economiei ruse.
„A fost mai degrabă o discuție generală – poate proiecte comune în Arctica. Am discutat în mod special despre Arctica”, a declarat Dmitrev, pentru Politico.
„Există înțelegerea faptului că relațiile proaste dintre Rusia și SUA aduc pierderi afacerilor americane și există modalități de a avea o cooperare productivă în beneficiul atât al Rusiei, cât și al SUA”, a spus el.
„Nu aș vrea să am așteptări nerealiste pentru procesul care va urma, dar cred că investițiile comune între Rusia și SUA sunt acum mai probabile după această întâlnire decât înainte”, a adăugat el.
Cu privire la pașii următori, Dmitriev a spus că cele două părți au convenit să înființeze grupuri de lucru și să aibă contacte regulate la nivel înalt. Încă nu au fost programate alte întâlniri.
Trump are nevoie de influență în Arctica
Negocierile care au exclus Ucraina și Europa au stârnit neliniște în capitalele europene, deoarece președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin par să decidă asupra viitorului Ucrainei fără un aport substanțial din partea Kievului sau a aliaților săi occidentali.
La rândul său, Trump își propune să extindă influența americană în Arctica, după ce s-a gândit în mod repetat la achiziționarea Groenlandei de la Danemarca – și a refuzat să excludă folosirea forței militare sau a constrângerii economice pentru a prelua controlul asupra insulei masive, cu vaste resurse și poziționare strategică.
Înainte de invadarea Ucrainei, o singură companie americană importantă era implicată în producția de petrol din Rusia: Exxon Mobil, care deține 30% din proiectul Sakhalin-1. După ce au fost impuse sancțiunile, compania și-a anunțat retragerea din proiect, dar nu a putut să-și vândă pachetul: inițial era de așteptat să se întâmple în 2023, dar Kremlinul a prelungit termenul de două ori, cel mai recent până la sfârșitul anului 2026.
După începerea războiului, companiile americane de servicii pentru zăcămintele petroliere Halliburton, Schlumberger și Baker Hughes, cu ajutorul cărora țara a reușit să restabilească producția după prăbușirea din ultimii ani ai URSS, și-au anunțat retragerea din Rusia. Președintele Vladimir Putin a cerut ca până în 2025 Rusia să-și facă propriile tehnologii pentru forarea și explorarea hidrocarburilor, iar ponderea acestora să ajungă la 80%.
Dar, în realitate, mai mult de jumătate din echipamentele folosite pentru fracturarea hidraulică – tehnologia care mărește randamentul și extrage petrol greu de recuperat – provine încă din țări „neprietenoase”. Și pentru unele poziții, de exemplu, sistemele de control rotativ, dependența de importuri este totală și se ridică la 100%, au calculat experții de la Yakov and Partners .
Guvernul rus, în Strategia sa de dezvoltare a bazei de resurse minerale până în 2050, a recunoscut că rămâne dependentă de echipamentele importate în extracția și explorarea mineralelor. Acestea reprezintă mai mult de 90% din echipamentele de foraj, 50% din utilajele miniere și 30% din echipamentele geofizice la sol, se arată în document.
Oferta rușilor vine după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins o primă încercare a guvernului SUA de a îl încolți pentru a obține mineralele rare de care dispune țara sa. Trump a cerut 50% dintre resursele Ucrainei ca plată pentru tot ajutorul economic și militar pe care guvernul SUA l-a oferit guvernului de la Kiev de-a lungul ultimilor ani.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
