Infrastructura a continuat să se dezvolte ușor, România ajungând la 109 cinematografe active și peste 83.000 de locuri
Piața cinematografelor din România a atins un nou nivel record în 2025, în condițiile în care încasările au crescut, deși numărul spectatorilor a rămas aproape neschimbat, arată o analiză realizată de Cushman & Wakefield Echinox pe baza datelor Centrului Național al Cinematografiei. Românii au cheltuit anul trecut aproximativ 63 de milioane de euro în sălile de cinema, echivalentul a peste 318 milioane de lei, în creștere cu circa 7% față de anul precedent. Evoluția vine în principal pe fondul scumpirii biletelor și al orientării publicului către experiențe cinematografice mai scumpe.
Prețul mediu al unui bilet a ajuns la 28,4 lei, în urcare cu aproape 9% comparativ cu 2024, în timp ce numărul total de spectatori s-a menținut stabil la aproximativ 11,2 milioane de persoane, semn al unei piețe care intră într-o fază de maturizare. Frecvența vizitelor la cinema a rămas redusă, la 0,59 vizite pe locuitor, un nivel sub cel al piețelor vest-europene, dar care indică potențial de creștere pe termen lung.
Infrastructura a continuat să se dezvolte ușor, România ajungând la 109 cinematografe active și peste 83.000 de locuri, majoritatea amplasate în centre comerciale moderne. Cinematografele de tip multiplex domină piața, generând peste 90% din totalul spectatorilor și peste 95% din încasări. Capitala rămâne cea mai importantă piață, cu aproximativ 3,4 milioane de spectatori, urmată de Cluj-Napoca, Constanța, Timișoara și Brașov, orașe care concentrează o parte semnificativă din cererea națională și din rețeaua de cinematografe multiplex.
Analiza arată că aceste centre urbane generează peste jumătate din consumul total de cinema din România, confirmând caracterul preponderent urban al industriei. Evoluția pieței este strâns legată de extinderea centrelor comerciale, care depășesc 2,6 milioane de metri pătrați la nivel național, infrastructura de retail susținând direct performanța cinematografelor integrate în astfel de proiecte.
Reprezentanții pieței consideră că sectorul intră într-o etapă în care creșterea nu mai este determinată de numărul de bilete vândute, ci de valoarea experienței oferite publicului, inclusiv prin diversificarea conținutului și orientarea către formate premium.
La nivel mai larg, activitățile culturale și recreative continuă să contribuie la dinamica economică, cu o pondere de 2,8% în PIB și o evoluție pozitivă a volumului de activitate în ultimul an, susținând indirect și industria cinematografică.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
