Țara are cu aproape 110.000 de locuitori mai puțini decât în anul precedent, semn al unui declin demografic constant, care a debutat cu anul 2000
Institutul Național de Statistică a publicat datele provizorii privind populația după domiciliu la 1 iulie 2025, confirmând o realitate deja cunoscută: România continuă să se micșoreze. Țara mai are 21,67 milioane de locuitori, cu aproape 110.000 mai puțini decât în anul precedent, semn al unui declin demografic constant, început la începutul anilor 2000.
Noțiunea de „populație după domiciliu” include toți cetățenii români care au adresa stabilă în țară, chiar dacă trăiesc în străinătate. Este o categorie mai largă decât cea de „populație rezidentă”, care se referă exclusiv la persoanele care locuiesc efectiv în România.
Tendința urban-rural rămâne dezechilibrată. Populația de la oraș a scăzut la 11,99 milioane de persoane (cu 1% mai puțin decât anul trecut), în timp ce mediul rural numără 9,68 milioane, o ușoară creștere de 0,1%. În total, 55,3% dintre români trăiesc în mediul urban, față de 44,7% în mediul rural. Proporția plasează România printre cele mai rurale țări din Uniunea Europeană, unde media celor care locuiesc la sat este de doar 25–30%.
Această structură are implicații economice majore. Orașele concentrează activitățile cu valoare adăugată ridicată, industrie, servicii, tehnologie, în timp ce zonele rurale, slab conectate la infrastructură și lipsite de forță de muncă specializată, rămân dependente de agricultură și programe de sprijin public.
Îmbătrânirea populației accentuează vulnerabilitățile deja existente. La 1 iulie 2025, România avea peste 4 milioane de persoane vârstnice, depășind cu mult numărul copiilor sub 14 ani (2,99 milioane). Vârsta medie a urcat la 43,1 ani, iar cea mediană la 44, confirmând accelerarea procesului de îmbătrânire.
Raportul de înlocuire între generații este tot mai precar: pentru 100 de tineri există 135 de vârstnici. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este acum între 45 și 49 de ani, provenind din generațiile născute în anii ’70 și ’80.
Emigrarea rămâne principala cauză a scăderii populației. Eurostat arată că peste 3,1 milioane de români locuiesc în alte state din Uniunea Europeană, adică 22% dintre toți cetățenii europeni stabiliți într-o altă țară.
Efectele se resimt deja: presiune pe sistemul de pensii, deficit de forță de muncă
și dezechilibre regionale accentuate. Mediul rural, îmbătrânit și dispersat, implică niște costuri mai mari pentru infrastructură, educație și sănătate, în timp ce orașele se confruntă cu o scădere a populației active.
Potrivit președintelui INS, Tudorel Andrei, în ultimele trei decenii, vârsta medie a populației României a crescut cu peste șapte ani, iar țara riscă să piardă locul șase în Uniunea Europeană, după numărul total al locuitorilor.
Datele publicate nu sunt doar o constatare statistică: ele descriu direcția în care se îndreaptă România, o societate tot mai îmbătrânită, cu un bazin redus de contribuabili, dar cu o cerere tot mai mare pentru servicii medicale, sociale și de asistență.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
