Utilizarea numerarului rămâne o componentă esențială a economiei României, în ciuda avansului digitalizării
Conform unei analize a Băncii Naționale a României, apetitul pentru cash al populației este susținut de volumele mari extrase de la bancomate și de creșterea valorii numerarului în circulație. Această tendință se accentuează în perioade de criză, când riscurile cibernetice și incertitudinile economice sporesc nevoia de siguranță, oferită de banii lichizi.
BNR subliniază că accesul la numerar este inegal distribuit la nivel național. Zone din Moldova, Oltenia și Muntenia, unde densitatea populației este ridicată, întâmpină dificultăți în privința rețelei de bancomate. Acest context explică preferința pentru economiile cash, evidențiată de un sondaj IRES: 6 din 10 români își păstrează economiile „la saltea”. În Moldova, procentul ajunge la 70%, comparativ cu 54% în Banat și Ardeal.
Pe grupe de vârstă, cei între 56 și 65 de ani sunt cei mai atașați de numerar (64%), în timp ce tinerii de 18-35 de ani nu sunt departe, cu un procent de 56%. Această preferință este alimentată de percepția că numerarul oferă anonimat și control mai bun asupra cheltuielilor, conform studiilor europene, citate de BNR.
Distribuția teritorială a bancomatelor arată că un sfert din populație se află la mai puțin de 1 km distanță de un bancomat, iar peste 50% la cel mult 2 km. Însă, un sfert din populație locuiește la distanțe mai mari de 5 km, iar 10% dintre români trebuie să parcurgă peste 8,5 km pentru a accesa numerarul. În cazuri extreme, 1% dintre cetățeni locuiesc la distanțe de peste 15,8 km.
Experiențele internaționale arată că accesul la numerar trebuie protejat. Exemplul Suediei, unde autoritățile recomandă deținerea lichidităților pentru nevoile curente, confirmă importanța acestui aspect, mai ales în contextul riscurilor globale.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News
