România sub foc: Raportul „războiului hibrid” prezentat de Nicușor Dan

În toamna lui 2025, Președintele României, Nicușor Dan, a demarat o acțiune rară pentru un șef de stat: a prezentat public un raport consistent întocmit de Parchetul General, în care sunt aduse acuzații extrem de grave — că Rusia a desfășurat în România, sistematic, o campanie de război hibrid, menită să influențeze alegerile prezidențiale din 2024, să destabilizeze statul și să slăbească coeziunea socială și încrederea în instituții.

Vezi aici raportul complet:

Război-hibrid – Raportul Președintelui Nicușor Dan by Romania Libera

Prezentarea raportului a avut loc în contexte internaționale: Nicușor Dan a anunțat că îl va prezenta liderilor europeni la reuniunea din Copenhaga, în cadrul unei sesiuni dedicate dezinformării și influenței rusești. 
El a subliniat că a fost inițiativa României să prezinte aceste date la nivel european: “E inițiativa noastră, pentru că a fost o întrebare și acum avem răspunsul.” 
Astfel, raportul nu a rămas doar la nivel intern — a fost folosit ca instrument diplomatic și de informare către partenerii europeni. 

Nicușor Dan a explicat că, înainte de prezentarea raportului, nu exista până acum o dovadă publică discretă, un document coerent care să facă legătura între diversele atacuri, campanii, subversiuni și influențele rusești din România.
Raportul este, deci, o încercare de inventariere sistematică și de expunere publică a ceea ce autoritățile cred că s-a petrecut deja: de la atacuri cibernetice, la propagandă online, la tentative de destabilizare politică.

Președintele a afirmat că va scoate în evidență nu doar finanțările și implicațiile grupărilor (inclusiv gruparea Potra), dar mai ales mecanismele de influență pe rețele sociale — o muncă de identificare a tuturor straturilor ascunse din arhitectura propagandei digitale. 

De asemenea, el a descris mecanismul prin care un utilizator este atras inițial de conținut banal (medicină alternativă, știri surpriză) pentru a fi redirecționat spre site-uri clone sau pagini ce au scopul de a manipula opinia publică.
Astfel raportul vrea să fie mai mult decât o declarație solemnă — să funcționeze ca o piesă de piesă de construcție pentru apărarea democratică: să fie cunoscut, publicat, transmis partenerilor europeni și să genereze reacții instituționale concrete.

Atacuri cibernetice: dimensiunea digitală a agresiunii

Un capitol central al raportului este cel care discută amploarea atacurilor cibernetice care, potrivit autorilor, au vizat instituții publice, infrastructură critică și procesul electoral.

Actorii și grupările implicate

• Grupuri de tip Killnet sunt menționate ca atacatori DDoS, care au vizat site-uri instituționale și infrastructuri sensibile.
• Grupări avansate de tip APT28, despre care se susține că sunt legate de structurile GRU rusești, sunt acuzate că au încercat preluarea controlului asupra echipamentelor de supraveghere video, printre altele.
• Alte grupuri asociate campaniilor de ransomware — Lockbit, Lynx, Akira, RansomHub — sunt citate ca având implicări în atacuri împotriva instituțiilor și firmelor de interes național în 2024.
• Raportul indică faptul că, în total, s-au identificat peste 27 de milioane de incidente cibernetice doar pe parcursul unui an.

Atacuri electorale

Conform raportului și declarațiilor publice, în timpul campaniei prezidențiale din 2024:

• Au avut loc peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, care au urmărit compromiterea conturilor angajaților instituțiilor cheie: Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Biroul Electoral Central (BEC). 
• Au existat încercări de extragere a credențialelor (username-uri și parole) care ulterior au fost diseminate pe canale Telegram din infrastructura rusă. 
• În plus, site-uri ale instituțiilor publice — aeroporturi, camere de supraveghere la graniță — au fost atacate prin DDoS și alte metode, în scopul inducției de panică sau de slăbire a credibilității statului.

Raportul susține că aceste acțiuni nu sunt erori tehnice izolate sau incidente necoordonate, ci fac parte dintr-o strategie unitară de aterizare digitală: introducerea vulnerabilităților, testarea reactivității instituțiilor, generarea de panică, amplificarea retoricii conspirative atunci când un lucru pare să meargă prost.
Este subliniat în raport că România ar fi, în acest sens, un caz-scoală — un teren de experiment al atacurilor hibride rusești care poate fi folosit pentru viitoare operațiuni similare în alte state.

Sabotaj, acțiuni subversive și destabilizare fizică

Pe lângă atacurile digitale, raportul cuprinde dosare legate de acte de sabotaj, infiltrări și tentative de destabilizare cu mijloace fizice.

Cazul columbianului Luis Alfonso Murillo Dios

• În iulie 2024, un cetățean columbian, Luis Alfonso Murillo Dios, a fost arestat și condamnat la 6 ani de închisoare pentru tentativa de sabotaj în România.
• În sesiunile publice, se spune că el ar fi primit ordine de la actori ruși, iar țintele vizate au inclus depozite de deșeuri, sonde petroliere, conducte de gaze și alte obiective strategice.
• Raportul justifică acest caz ca un exemplu clar al modului în care actorii străini folosesc agenți non-locali pentru a comite actele de sabotaj, cu scopul de a crea panică, instabilitate și de a polariza opinia publică în teritoriu.

Se face mențiunea că cazuri similare cu columbieni au existat și în Polonia și Cehia, unde grupuri coordonate de structuri rusești au incendiat depozite, vehicule și materiale, operate de la distanță prin canale de Telegram.

Gruparea Potra și tentativa de lovitură politică

În raport și în declarațiile publice, apare cu forță numele lui Horațiu Potra, caracterizat în mass-media ca un individ cu legături militare externe, fost legionar străin, cu conexiuni documentate cu Rusia.
Se susține că Potra ar fi orchestrat, împreună cu cercuri din jurul candidatului Călin Georgescu, planuri de escaladare a protestelor pașnice în decembrie 2024, prin infiltrări, materiale pirotehnice militare și manipulări.
La perchezițiile domiciliare i-au fost găsite arme și sume de bani care, conform raportului, ar fi fost destinate acestei operațiuni.
Călin Georgescu, Potra și circa 20 de co-inculpați au fost incluși într-un rechizitoriu emis la 16 septembrie 2025 de Parchetul ÎCCJ, sub acuzația de tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și complicitate la lovitură de stat.
Raportul subliniază că aceste planuri nu erau simple proteste spontane, ci acțiuni cu elemente de planificare militară și de subversiune politică.

Raportul sugerează, de asemenea, că Potra ar încerca să obțină azil politic sau sprijin extern, menționând deplasări frecvente în Rusia, legături cu ambasadorul Rusiei în România și documente în limba rusă în CV-urile sale. 

Propagandă, dezinformare și infiltrarea informațională

Poate cel mai mare volum al raportului este dedicat sistemului de propagandă care, potrivit autorilor, funcționează pe mai multe niveluri, inclusiv microtargetare, site-uri dublură, pagini emoționale și influenceri artificiali.

Companii implicate și mecanismul financiar

Raportul nominalizează cel puțin patru companii care au legături directe cu Rusia și care au finanțat sau coordonat rețele de site-uri și pagini online cu scop propagandistic:

• ADSKEEPER
• MGID
• ADNOW
• GEOZO

Aceste firme ar fi sprijinit site-uri false și rețele de pagini emoționale și de divertisment (ex: “Amintiri frumoase”, “Miruna.gătește”, “Frumusețile României”, etc.), care funcționau ca poartă de intrare pentru conținut manipulator. După ce utilizatorii vizitau astfel de pagini, erau redirecționați spre site-uri clonă (doppelgänger), care imitau portaluri oficiale, cum ar fi Digi24, Ministerul Sănătății, sau Adevărul. 

Microtargetarea populației românești a fost făcută pe patru segmente demografice și psihografice, cu narative personalizate care să rezoneze individual — un model similar cu cel utilizat în campanii de tip Cambridge Analytica, după cum spun autorii raportului. 

Temele și narativele dominante

Raportul menționează patru mari teme folosite în propaganda rusă în mediul românesc:

1. Identitar-nostalgic — idealizarea comunismului, viața la țară, valorile tradiționale și familia
2. Conspiraționist — idei precum „avem taxe ascunse pentru Ucraina”, „mobilizare secretă a societății”
3. Religios / spiritual — mesaje bazate pe credință, misticism, mesaje anti-modernism
4. Pseudo-medical / wellness alternativ — tratamente nemedicale, teorii anti-vaccin, promovarea „soluțiilor naturiste”

Aceste teme au servit ca “ancore emoționale” — ele atrag publicul prin subiecte sensibile, apoi direcționează traficul spre conținut politic mascat sau propagandistic.

Instrumente și canale specifice

• Au fost create peste 2.000 de pagini de Facebook cu nume aparent inocente, care au avut menirea de a construi audiență, apoi de a intercala mesaje politice. 
• Tot pe TikTok, peste 27.000 de conturi coordonate și-au intensificat activitatea, generând 2,1 milioane de comentarii și conținut video cu hashtag-uri precum #CG11 și #CălinGeorgescu2024. 
• Emailurile folosite pentru crearea acestor conturi au avut domenii rusești, precum rumbler.ru, pentru a masca legăturile directe. 
• Hashtagul #revoluție a devenit viral, “spinuit” din infrastructuri rusești și amplificat în rețelele de Telegram, generând milioane de vizualizări într-o perioadă scurtă. 
• Infrastructurile propagandistice ruse — precum rețeaua Pravda — au extins coordonat mesajele pro-Georgescu în România și alte țări est-europene. Site-ul pravda-ro.com a fost citat ca unul dintre vectorii de diseminare a propagandei.

Raportul ilustrează cum un cititor ar putea să intre în “tuneluri de manipulare”: un articol banal pe o pagină emoțională → link către un site de știri aparent credibil → conținut politic mascat → propagandă.

Procesul electoral 2024: ținta finală

Raportul pune accent pe faptul că alegerile prezidențiale din 2024 au fost obiectivul central al acțiunilor hibride rusești în România.

Context electoral și destabilizări legislative

• În urma primului tur din 2024, coaliția de guvernare nu a avut candidat calificat în turul doi. Aceasta a generat turbulențe politice și schimbări de guvern în perioada interimară.
• A fost contestată anularea alegerilor din decembrie 2024 de către Curtea Constituțională, decizie care a ridicat semne de întrebare și tensiuni pe scena politică.
• Nicușor Dan a declarat ulterior că nu are încă o „imagine clară” asupra motivelor anulării, dar că investigațiile Parchetului vor aduce claritate publică.

Raportul afirmă că Rusia a urmărit nu doar influențarea votului, ci chiar contaminarea procesului electoral, creând adevărate fragmente de stat invizibil, cu intervenții secrete care să pună în discuție legitimitatea rezultatului.

Numărul atacurilor și impactul asupra instituțiilor

• Peste 85.000 de atacuri cibernetice au vizat infrastructura electorală. 
• Credințiale de la AEP, BEC au fost vizate și apoi diseminate pe canale rusești. 
• Atacuri asupra site-urilor instituționale, inclusiv aeroporturi și camere de supraveghere, au avut scopul de a crea sentiment de haos și de vulnerabilitate.

Rolul lui Călin Georgescu

Raportul și declarațiile oficiale menționează că beneficiarul principal al influenței ruse ar fi fost candidatul independent Călin Georgescu.
În media, acesta a beneficiat de promovare intensă pe site-uri propagandistice și prin hashtag-uri (ex: #revoluție, #CG11).
Raportul indică că narativele anti-UE, anti-NATO, anti-establishment, conspiraționiste au fost amplificate în sprijinul candidaturii sale.
Astfel, atacurile hibride nu au vizat doar statul, ci au stat în serviciul unui actor politic concret, orientat spre schimbarea ordinii constituționale.

Concluziile raportului

Raportul lansat sub semnătura Președintelui și Parchetului susține că:

• România este ținta unui război hibrid masiv, activ de la cel puțin 2022, cu scop de influențare a deciziilor statului și manipulare a opiniei publice.
• Acțiunile întreprinse au combinat atacuri digitale, propagandă și acțiuni fizice de destabilizare.
• Structurile și mecanismele de propagandă digitală ruse au fost deja instalate și sunt gata să funcționeze în momente-cheie.
• Raportul vrea să deschidă drumul unui răspuns instituțional românesc și european — nu doar de reacție, ci de prevenție și construcție de infrastructuri de reziliență democratică.

Reacții și poziționări internaționale

• Procurorul General al României, Alex Florența, a atenționat că România se află sub un atac complex, în care știri aparent disparate fac parte dintr-o strategie globală de război hibrid coordonat. 
• În discursul public, Nicușor Dan a subliniat că raportul va fi prezentat în Europa pentru a informa liderii UE și NATO despre dimensiunea influenței ruse în România. 
• Publicațiile românești, în analiza lor, spun că România a devenit un laborator de tactici hibride rusești și că mecanismele identificate pot fi replicate și în alte țări. 
• Nicușor Dan a recunoscut că nu are încă o imagine completă a ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024, când au fost anulate alegerile prezidențiale, și că investigațiile Parchetului trebuie să aducă clarificări. 
• Există critici că multe dintre datele raportului provin din anchete în curs, elemente de secret judiciar sau evaluări neconfirmate public, astfel că unele afirmații pot fi contestate.
• Nu este clar în rapoarte publice totalitatea dovezilor (documente, probe digitale, interceptări), iar accesul direct la raportul complet ar fi necesar pentru verificare externă.