România riscă să piardă câteva miliarde de euro din fondurile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dacă nu recuperează întârzierile în implementarea reformelor și investițiilor asumate.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că aproximativ o treime din cele 10 miliarde de euro pe care România trebuie să le mai atragă prin PNRR până la 31 august 2026 sunt în prezent expuse unui risc ridicat.
„Aprecierea pe care v-o pot da fără să fiu foarte precis este că aproximativ o treime din suma pe care o avem la dispoziţie de 10 miliarde de euro, este în acest moment, cu risc ridicat. Tot pe acolo suntem ca ordini de mărime grosier (a sumelor ce pot fi pierdute – n. red.)“.
65 de jaloane și ținte au risc ridicat de eșec
Potrivit ministrului, din totalul de 179 de jaloane și ținte aferente cererilor de plată 5 și 6, 65 sunt considerate cu risc ridicat.
„Avem circa o treime (din pretenţii – n. red.) care sunt îndeplinite complet, o treime care sunt într-o zonă pe care o avem marcată cu galben, în care încă mai avem de tras, dar lucrurile arată bine şi o treime unde există acest risc ridicat, 65 de ţinte şi jaloane cu risc ridicat, din totalul de 179“.
Ministrul a precizat că există 14 reforme considerate critice pentru accesarea banilor europeni, iar neîndeplinirea fiecăreia poate aduce penalități de sute de milioane de euro.
„În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR şi toate au aceeaşi importanţă, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate“.
Câți bani a primit România până acum
România a atras până în prezent 10,7 miliarde de euro din PNRR, parte a programului European NextGenerationEU, lansat după pandemia de COVID-19.
Din această sumă, 6,5 miliarde de euro au fost granturi, iar restul împrumuturi. Țara mai are de primit încă 10 miliarde de euro până la închiderea programului, programată pentru 31 august 2026.
Inițial, României i-au fost alocate între 28 și 29 de miliarde de euro, jumătate granturi și jumătate împrumuturi cu dobândă redusă.
Ulterior, statul român a renegociat planul și a renunțat la aproximativ 7 miliarde de euro din componenta de împrumuturi, astfel că valoarea totală a PNRR a scăzut la circa 21 de miliarde de euro.
Ministerul Finanțelor acoperă temporar lipsa banilor
Fondurile deja primite au fost cheltuite, iar în prezent proiectele sunt susținute printr-un fond tampon al Ministerul Finanțelor.
România așteaptă acum plata a încă 3 miliarde de euro, aferentă cererilor de finanțare 3 și 4, bani care ar trebui să ajungă până la finalul lunii aprilie.
„Este un lucru cunoscut că Ministerul de Finanţe a asigurat înainte de criza din Iran un buffer pentru a asigura aceste sume necesare pe PNRR. Venirea acelor 3 miliarde doar va completa cash flow-ul în mod uzual, aşa cum trebuie, astfel încât să nu avem nicio problemă de implementare până la sfârşit. Dar asta este ceva ce este rezolvat“.
Guvernul promite că reformele vor fi finalizate
Deși a avertizat asupra riscurilor, ministrul s-a declarat încrezător că România nu va pierde fondurile disponibile și că reformele vor fi duse la capăt.
„Ceea ce este foarte important de stabilit este că, având în vedere penalitatea potenţială pentru aceste reforme (finanţate din PNRR – n. red.), nu există un scenariu prin care aceste reforme guvernul să nu le îndeplinească“.
Executivul va analiza din două în două săptămâni stadiul reformelor și al absorbției fondurilor europene.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
