România continuă să înregistreze cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a tinerilor care nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională (NEETs), potrivit datelor Eurostat.
În 2025, 19,2% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din România se încadrau în această categorie, un nivel semnificativ peste media europeană și aproape de patru ori mai mare decât în statele cu cele mai bune rezultate, precum Țările de Jos (5,3%), Suedia (5,9%) și Slovenia (7,6%).
La nivelul Uniunii Europene, proporția tinerilor NEETs a scăzut în ultimul deceniu în majoritatea statelor membre, însă România rămâne în continuare în fruntea clasamentului negativ, în ciuda unei reduceri ușoare față de 2015, când nivelul era de 20,9%.
Diferențe mari între statele membre
Cele mai ridicate valori după România sunt înregistrate în Bulgaria (13,8%) și Grecia (13,6%). La polul opus, cele mai mici procente apar în Țările de Jos, Suedia și Slovenia.
Analiza Eurostat arată că decalajul dintre statele europene este semnificativ, România având o rată de NEETs de aproape patru ori mai mare decât liderii pozitivi ai clasamentului.
Impactul nivelului de educație
Datele evidențiază și o corelație clară între nivelul de educație și riscul de a face parte din categoria NEETs. La nivelul UE, 12,8% dintre tinerii cu educație scăzută nu sunt angajați și nu urmează studii sau formare profesională, comparativ cu 11% în rândul celor cu nivel mediu de educație și 8% în rândul celor cu studii superioare.
CITEȘTE ȘI – Bursa de la București a închis pe roșu. Investitorii au tras frâna pe majoritatea acțiunilor
În România, diferențele sunt și mai pronunțate: 35,8% dintre tinerii cu educație scăzută se află în această situație, cea mai ridicată valoare din Uniune.
Disparități între femei și bărbați
Datele Eurostat mai arată și un decalaj important între sexe. La nivel european, 12% dintre tinerele femei sunt NEETs, față de 9,9% în rândul bărbaților.
România înregistrează cea mai mare diferență din UE: 25% dintre tinerele femei se află în această categorie, comparativ cu 13,8% dintre bărbați, o diferență de 11,2 puncte procentuale.
Tendințe în ultimul deceniu
Între 2015 și 2025, majoritatea statelor UE au înregistrat scăderi ale ratei NEETs, cele mai mari reduceri fiind în Italia, Grecia și Croația. România a consemnat o scădere modestă, de la 20,9% la 19,2%.
În același interval, câteva state au raportat creșteri ușoare, inclusiv Germania, Luxemburg și Austria.
Per ansamblu, datele Eurostat arată că, deși tendința europeană este de reducere a numărului de tineri fără educație și loc de muncă, România continuă să rămână semnificativ peste media UE și pe primul loc în acest clasament negativ.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
