România se află printre cei mai mari producători de lapte crud din Uniunea Europeană, însă o parte redusă din producţie intră în circuitul industrial.
Potrivit unui studiu realizat de Consiliul Concurenței, ţara produce anual aproximativ 4,4 milioane de tone de lapte crud, ocupând locul 10 în UE, dar doar circa o treime este colectată pentru procesare, ceea ce poziţionează România pe locul 17 la acest capitol.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chirițoiu, atrage atenţia asupra dificultăţilor fermierilor mici.
„Avem resurse importante, dar acestea nu sunt valorificate suficient în circuitul industrial. Avem multe ferme mici, dispersate, cu productivitate redusă şi cu o putere limitată de negociere în relaţia cu procesatorii. De aceea, organizarea fermierilor în cooperative sau alte forme asociative este esenţială pentru creşterea puterii de negociere, pentru livrarea unor volume constante şi pentru accesul la investiţii şi tehnologii moderne. Doar astfel poate creşte cantitatea de lapte românesc care ajunge în procesare, putem reduce dependenţa de importuri şi putem dezvolta produse lactate cu valoare adăugată mai mare”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, conform Ziarului Financiar.
Fermele mici limitează dezvoltarea industriei
România are aproximativ 5% din efectivele de vaci de lapte ale Uniunii Europene, dar aproape 58% din totalul fermelor de lapte din blocul comunitar.
Situaţia arată o fragmentare ridicată a sectorului: aproximativ 75% dintre ferme au mai puţin de cinci vaci.
Această structură reduce posibilităţile de mecanizare, automatizare şi utilizare a tehnologiilor moderne. În plus, productivitatea este una dintre cele mai scăzute din UE. O vacă din România produce în medie 3.580 de kilograme de lapte pe an, faţă de media europeană de 8.450 de kilograme.
În ultimii zece ani, efectivele de bovine au scăzut cu aproximativ 10%, de la 1,19 milioane de capete în 2014 la aproape 1,08 milioane în 2024.
Importurile cresc pe fondul deficitului de materie primă
Procesatorii români cumpără cea mai mare parte a laptelui de la ferme locale, însă volumele disponibile nu acoperă necesarul industriei.
Cantitatea colectată a crescut de la 1,135 milioane de tone în 2020 la 1,235 milioane de tone în 2024, dar a scăzut la aproximativ 1,1 milioane de tone în 2025.
Pentru a acoperi cererea, companiile apelează la importuri. În 2025, valoarea importurilor de produse lactate a ajuns la aproximativ 1 miliard de euro, iar deficitul comercial s-a apropiat de 700 de milioane de euro. Ungaria rămâne principalul furnizor extern de lapte pentru România.
Industria se concentrează pe produse cu valoare adăugată redusă
Procesarea internă este dominată de laptele de consum şi produsele acidulate, precum iaurtul, sana, chefirul şi laptele bătut. Aceste categorii reprezintă peste 70% din producţia procesată.
Produsele cu valoare adăugată mai mare au o pondere mai redusă: brânzeturile reprezintă aproximativ 12-13% din procesare, smântâna circa 9%, iar untul doar aproximativ 2%.
Studiul Consiliului Concurenţei arată că piaţa este influenţată de investiţiile mari necesare, regulile stricte de siguranţă alimentară, costurile logistice şi accesul dificil la finanţare.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.