Viața urbană favorizează angajarea: 69,8% dintre orășeni muncesc, comparativ cu 57% dintre locuitorii din mediul rural
Anul 2024 aduce vești bune de pe piața muncii: rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 15 și 64 de ani a ajuns la 63,8%, marcând o creștere de 0,8 puncte procentuale, față de anul precedent, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică.
Și segmentul de vârstă 20-64 de ani a înregistrat un avans similar, atingând o rată de ocupare de 69,5%. România pare să se îndrepte, astfel, către țintele asumate privind creșterea gradului de angajare.
Potrivit INS, populația activă în 2024 era formată din 8,304 milioane de persoane, dintre care 7,853 milioane erau ocupate, iar 451.000 se aflau în căutarea unui loc de muncă. În privința distribuției pe sexe, bărbații se situează în continuare înaintea femeilor, cu o rată de ocupare de 72% față de 55,3%. De asemenea, viața urbană favorizează angajarea: 69,8% dintre orășeni muncesc, comparativ cu 57% dintre locuitorii din mediul rural.
Tinerii între 15 și 24 de ani au o rată de ocupare de doar 19,2%, semn că tranziția către piața muncii rămâne o provocare. În schimb, persoanele cu vârste între 55 și 64 de ani au o participare de 53,4%, ceea ce reflectă tendința de prelungire a vieții active.
Nivelul de educație continuă să fie decisiv pentru integrarea pe piața muncii: 90% dintre absolvenții de studii superioare sunt angajați, în timp ce doar 36,9% dintre cei cu un nivel scăzut de educație lucrează.
Salariații reprezintă categoria dominantă, cu 85,3% din totalul populației ocupate, în creștere cu peste 100.000 de persoane față de anul anterior. Lucrătorii pe cont propriu și cei din gospodării familiale completează tabloul pieței muncii, având o pondere de 13,3%.
Sectorul privat rămâne principalul motor al angajării, absorbind 82,8% din forța de muncă, în timp ce sectorul public asigură 16,6% din locurile de muncă, iar zona de proprietate mixtă are o prezență marginală, de doar 0,6%.
Ca distribuție pe ocupații, specialiștii și lucrătorii în servicii sunt la egalitate, fiecare grup având 17,9% din totalul populației ocupate. Urmează muncitorii calificați și asimilați, cu o pondere de 17,3%.
Structura economiei rămâne dominată de sectorul serviciilor (56,1%), urmat de industrie și construcții (32,6%) și agricultură (11,3%). În special industria prelucrătoare (21,2%), comerțul (19,8%) și construcțiile (12,1%) se dovedesc domenii atractive pentru angajați.
Lucrul cu program parțial este mai puțin răspândit în România: doar 3,2% dintre cei angajați muncesc part-time, majoritatea (75,3%) în agricultură. Durata medie a săptămânii de lucru pentru activitatea principală rămâne de 38,7 ore, iar aproximativ 44.200 de persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 10,8 ore suplimentare săptămânal.
Șomajul a coborât la 5,4%, cu 0,2 puncte procentuale mai puțin decât în 2023. Discrepanțele rămân între sexe (5,7% bărbați, 5% femei) și între mediile de rezidență (8,5% rural față de 3,1% urban). Tinerii sunt cei mai afectați de lipsa unui loc de muncă, cu o rată a șomajului de 23,9%.
Persoanele cu un nivel scăzut de educație întâmpină dificultăți majore: șomajul în această categorie ajunge la 15,2%, față de doar 1,9% pentru absolvenții de studii superioare.
Rata șomajului de lungă durată (persoane aflate în șomaj de peste un an) este de 1,8%, iar aproximativ o treime dintre șomeri sunt în această situație. În rândul tinerilor, aproape 42% dintre cei fără loc de muncă sunt șomeri de lungă durată, ceea ce arată dificultăți serioase de integrare profesională la început de carieră.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
