Dzechilibrul major al economiei este determinat de faptul că o parte importantă a consumului intern este acoperită prin importuri
România se apropie de o perioadă critică pentru finanțele publice, în condițiile în care aproape 84 de miliarde de euro din principalul datoriei publice ajung la scadență în intervalul 2027-2030. Președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă (PNADD), Nicu Vasile, susține că actualul model economic, bazat în mare măsură pe consum și împrumuturi, trebuie înlocuit cu unul orientat către producție, investiții și procesare.
Potrivit analizei transmise de organizație, statul român va trebui să refinanțeze în următorii patru ani aproximativ 83,9 miliarde de euro doar din principalul datoriei ajunse la maturitate. La această sumă se adaugă dobânzile, deficitele care vor fi înregistrate în perioada respectivă și eventualele noi împrumuturi. Nicu Vasile atrage atenția că datoria publică a depășit deja pragul de 60% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026, ceea ce limitează tot mai mult spațiul de manevră al statului.
În același timp, diferența dintre banii alocați protecției sociale și cei destinați investițiilor ridică, în opinia sa, semne de întrebare asupra priorităților bugetare. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 249,2 miliarde de lei pentru asistență socială, echivalentul a 12,2% din PIB, în timp ce investițiile publice sunt prevăzute la aproximativ 160 de miliarde de lei.
Un astfel de model ar putea produce locuri de muncă, exporturi și venituri fiscale, în timp ce dependența de consum susținut prin împrumuturi riscă să alimenteze un cerc vicios format din importuri, deficit comercial, noi datorii și dobânzi tot mai mari, susține Nicu Vasile.
Acesta admite că în 2026 au fost adoptate măsuri pentru stimularea investițiilor. Printre acestea se numără o schemă de ajutor de stat de 5,313 miliarde de lei destinată industriei prelucrătoare, cu accent inclusiv pe sectoarele în care România înregistrează importuri ridicate. Valoarea minimă a unei investiții eligibile este de 50 de milioane de lei.
Președintele PNADD consideră că dezechilibrul major al economiei este determinat de faptul că o parte importantă a consumului intern este acoperită prin importuri. El critică strategia bazată în principal pe majorarea taxelor pentru reducerea deficitului și susține că efectele acesteia se văd deja în diminuarea activității economice și în dificultățile întâmpinate de companii.
Analiza sa critică și nivelul cheltuielilor cu sectorul public. Potrivit datelor invocate de acesta, în primul trimestru din 2026, din fiecare 10 lei colectați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții sociale, aproximativ 9 lei au fost utilizați pentru salarii în sectorul public, pensii și alte beneficii sociale.
El susține că presiunea pentru majorarea salariilor bugetarilor trebuie analizată în paralel cu situația companiilor private, care se confruntă cu costuri ridicate și o deteriorare a activității.
Un alt indicator invocat este numărul firmelor care ies din economie. Potrivit datelor citate de Vasile, 52.741 de firme au fost radiate în primele șapte luni ale anului, după aproximativ 144.000 de firme închise în 2025.
Vasile atrage atenția că numeroase administrații locale depind de transferuri de la bugetul central pentru a-și acoperi cheltuielile și susține reducerea aparatului birocratic. El afirmă că aproximativ 1.500 de comune au mai puțin de 1.500 de locuitori, în timp ce administrația publică locală are un aparat de circa 450.000 de persoane.
Concluzia analizei PNADD este că România nu mai poate amâna schimbarea modelului economic. În locul unei economii alimentate de consum, transferuri și împrumuturi, organizația pledează pentru producție internă, investiții, procesare și creșterea capacității de export, considerate esențiale pentru ca statul să poată face față inclusiv valului de datorii care ajunge la scadență în următorii ani.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
