În perioada 2016-2021, România a înregistrat o scădere semnificativă a ratei sărăciei, care s-a redus cu 14,7 puncte procentuale, ajungând la 7,1%. Progresul a fost susținut de o creștere economică robustă și de venituri mai mari din muncă și pensii.
Cu toate acestea, România se confrunta încă cu cea mai mare rată de risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană, o treime din populație fiind afectată, conform unui raport al Băncii Mondiale.
România continuă să înregistreze cele mai mari diferențe între mediul urban și cel rural din UE. În zonele rurale, accesul la locuri de muncă bine plătite și la servicii de bază rămâne extrem de limitat.
În plus, țara noastră are cel mai mare decalaj de gen în participarea la forța de muncă din UE, reflectând barierele persistente pentru femei.
Raportul Băncii Mondiale mai indică faptul că, pentru a atinge pragul de prosperitate de 25 de dolari americani pe zi, veniturile din România ar trebui să se dubleze aproape, decalajul fiind calculat la un raport de 1,9.
Costurile ridicate afectează grav grupurile vulnerabile
Măsurile precum plafonarea prețurilor la energie au redus parțial impactul creșterii costurilor, dar familiile vulnerabile au fost cele mai afectate.
Aproximativ 13,6% dintre români au întâmpinat dificultăți în plata facturilor la utilități, acest procent crescând la 28,3% în rândul celor care trăiesc sub pragul sărăciei.
Prognoze pentru 2024: Încetinirea progresului în reducerea sărăciei
Raportul avertizează că încetinirea creșterii economice și creșterea șomajului, în special în rândul angajaților slab calificați, ar putea încetini ritmul reducerii sărăciei în 2024.
Totuși, există semne pozitive: inflația a început să scadă, oferind un sprijin financiar gospodăriilor, iar salariile, în special în sectorul construcțiilor, au crescut semnificativ, ceea ce poate susține o reducere graduală a sărăciei în viitor.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
