Importul de forță de muncă schimbă piața muncii din România, devenind soluția preferată pentru a acoperi lipsurile cronice ale companiilor locale
România a devenit una dintre principalele destinații din Europa de Est pentru lucrătorii proveniți din afara Uniunii Europene, iar fenomenul este în creștere accelerată. La finalul lunii august, peste 136.000 de cetățeni extracomunitari aveau permise de ședere în scop profesional, arată un studiu al Consiliului Economic și Social (CES), ceea ce plasează România într-o zonă cu vizibilitate ridicată pe harta migrației economice. România a devenit o platformă mai accesibilă pentru obținerea vizelor și avizelor de angajare, în comparație cu state vest-europene, unde procedurile sunt mai stricte.
Migrația de forță de muncă acoperă deficitul structural cu care se confruntă companiile locale. În construcții, industria prelucrătoare, comerț, HoReCa, transporturi sau servicii, angajatorii au ajuns să depindă de importul de personal pentru a-și continua activitatea. Numai în sectorul construcțiilor, numărul muncitorilor non-UE s-a triplat în ultimii cinci ani. Cei mai mulți lucrători vin din Nepal, Sri Lanka, India, Turcia și Republica Moldova, iar peste două treimi s-au stabilit în București-Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj. România devine astfel și un punct de tranziție spre alte state din UE.
Profilul migrantului economic este, în majoritatea cazurilor, un bărbat între 18 și 64 de ani. Studiul CES atrage însă atenția asupra vulnerabilităților majore cu care aceștia se confruntă. Mulți dintre lucrători ajung în România deja îndatorați pentru sumele plătite agențiilor de recrutare din țările de origine, ceea ce îi plasează într-o poziție de dependență față de angajatori. Contractele restrictive, barierele lingvistice și lipsa informării privind drepturile lor cresc riscul de abuz, exploatare și muncă forțată.
În paralel cu creșterea numărului de muncitori străini, autoritățile constată și un alt fenomen: amplificarea discursului anti-migrație, în special în mediul online. Străinii sunt frecvent asociați cu deprecierea siguranței publice, iar acest tip de retorică devine un obstacol suplimentar în procesul de integrare.
Raportul CES recomandă crearea unei strategii naționale de integrare a lucrătorilor extracomunitari, extinderea programelor de sprijin social și lingvistic, îmbunătățirea reglementărilor privind condițiile de muncă și simplificarea procedurilor administrative. Fără astfel de intervenții, atât lucrătorii, cât și angajatorii rămân expuși unor riscuri semnificative.
România continuă să importe forță de muncă într-un ritm susținut, iar fenomenul redefinește piața muncii, economia și chiar structura demografică. Într-un context european în care deficitul de personal rămâne o problemă majoră, țara noastră se conturează tot mai clar drept o poartă de intrare în Uniunea Europeană pentru zeci de mii de lucrători din afara blocului comunitar.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
