România a crescut rata de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), de la 33% în 2020 la 57% în 2025.
În același timp, companiile active în domeniu se confruntă cu cerințe legislative, administrative, financiare și tehnice care pot îngreuna accesul și menținerea pe piață, potrivit unui studiu realizat de Consiliul Concurenței.
Instituția atrage atenția că înăsprirea condițiilor de autorizare și licențiere poate reduce concurența și capacitatea sistemului de a gestiona cantitățile tot mai mari de echipamente electrice și electronice.
„Obiectivele de mediu trebuie susținute prin reguli clare, proporționale și ușor de aplicat. Suprapunerea cerințelor de licențiere, autorizare și certificare riscă să limiteze accesul operatorilor pe piață și să pună presiune asupra capacității de gestionare a DEEE, cu efecte asupra costurilor suportate de producători și consumatori. De aceea, trebuie identificate soluții mai puțin restrictive, fără diminuarea standardelor de protecție a mediului”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Mai puține organizații de transfer de responsabilitate
Noile reguli adoptate în 2024 au introdus condiții mai stricte pentru organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR).
Pentru obținerea licenței, acestea trebuie să aibă o cotă de piață de cel puțin 5% pentru cel puțin o categorie de EEE și să constituie o garanție de două milioane de lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu.
Numărul OTR a scăzut astfel de la 19 în perioada 2021-2023 la 14 în 2026. Potrivit Consiliului Concurenței, reducerea numărului de organizații poate restrânge opțiunile producătorilor și poate consolida poziția operatorilor care dispun de resursele necesare pentru a respecta noile cerințe.
Infrastructura de tratare, concentrată în anumite zone
Operatorii de tratare trebuie să respecte standardele CENELEC, ceea ce presupune investiții în echipamente, spații, sisteme de monitorizare și personal calificat. Lipsa unor organisme de certificare acreditate la nivel național poate crește costurile procesului.
Problemele sunt amplificate de distribuția inegală a infrastructurii. În 2024, aproximativ o treime dintre județele României nu aveau nicio unitate autorizată pentru tratarea DEEE. Bucureștiul și Ilfovul concentrau 40 de unități.
Cantitățile colectate au crescut puternic
Între 2020 și 2025, cantitatea de echipamente electrice și electronice introduse pe piață a crescut de la aproximativ 319.000 de tone la peste 474.000 de tone. În aceeași perioadă, DEEE colectate au crescut de la 86.000 la 211.000 de tone.
Rata estimată de colectare a ajuns astfel la 57% în 2025, față de 33% în 2020, apropiindu-se de ținta europeană de 65%.
În paralel, costurile sistemului au crescut. Consiliul Concurenței arată că România a avut în 2023 o contribuție de aproximativ 4,4 euro pe locuitor pentru gestionarea DEEE, peste nivelurile raportate în Olanda, Belgia, Irlanda, Portugalia, Italia și Spania.
Consiliul Concurenței propune schimbări
Autoritatea recomandă Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor o analiză de impact asupra condițiilor de licențiere și autorizare.
Sunt vizate inclusiv pragul de 5% pentru reînnoirea licenței OTR, garanția de două milioane de lei și efectele cerințelor de certificare asupra operatorilor mici și mijlocii.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
