După reducerea importurilor rusești în urma invaziei Ucrainei, statele europene s-au orientat tot mai mult către gaze naturale lichefiate cumpărate de pe piața globală
Europa intră în a doua parte a anului cu depozitele de gaze mult mai goale decât în mod normal, iar o iarnă rece, prelungirea conflictului din Iran sau noi perturbări ale transporturilor, ar putea amplifica presiunile asupra prețurilor și aprovizionării, avertizează Politico.
Depozitele de gaze din Uniunea Europeană sunt umplute în prezent la aproximativ 58% din capacitate, cu circa 16 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani și la cel mai redus nivel pentru această perioadă din 2011. Germania este una dintre principalele surse de îngrijorare, întrucât are cea mai mare capacitate de stocare și este cel mai mare consumator de gaze din UE.
În Germania, gradul de umplere a depozitelor a ajuns în august la aproximativ 47%, cel mai scăzut nivel înregistrat până acum pentru această perioadă. Rezervele germane reprezintă peste o cincime din capacitatea totală de stocare a Uniunii, astfel încât eventualele probleme de aprovizionare din această țară s-ar putea transmite rapid către statele vecine și, implicit, către întreaga piață europeană.
Sebastian Heinermann, directorul INES, organizația germană care reprezintă sectorul stocării gazelor, spune că nivelurile actuale sunt fără precedent de scăzute. În opinia sa, Germania continuă să se bazeze pe mecanismele pieței pentru refacerea stocurilor, deși condițiile actuale nu mai oferă comercianților suficiente stimulente economice pentru achiziții.
Situația este complicată și de schimbarea radicală a modului în care Europa își asigură gazul. După reducerea importurilor rusești în urma invaziei Ucrainei, statele europene s-au orientat tot mai mult către gaze naturale lichefiate cumpărate de pe piața globală. Acestea sunt însă extrem de sensibile la preț și pot fi redirecționate rapid către regiunile care oferă mai mult, inclusiv către piețele asiatice. În același timp, războiul din Iran și tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz au menținut prețurile ridicate, iar pierderea unor surse importante de aprovizionare din Qatar, concomitent cu cererea în creștere din Asia, pune presiune suplimentară pe Europa.
Uniunea Europeană a redus pentru acest an ținta de stocare de la 90% la 80%, în încercarea de a evita cumpărăturile făcute în regim de panică. Cu toate acestea, o analiză Rapidan estimează că depozitele europene ar putea ajunge la doar aproximativ 65% din capacitate în noiembrie, ceea ce ar face dificilă atingerea obiectivului fără o creștere semnificativă a prețurilor.
Berlinul refuză intervenția directă
În ciuda avertismentelor, guvernul german nu intenționează, cel puțin deocamdată, să intervină direct pe piață și să le ceară companiilor energetice controlate de stat, SEFE și Uniper, să cumpere gaze indiferent de preț pentru a accelera umplerea depozitelor. Berlinul susține că această responsabilitate aparține comercianților și furnizorilor și avertizează că o intervenție guvernamentală ar putea împinge și mai mult în sus prețurile.
Strategia este riscantă. Dacă iarna va fi neobișnuit de rece, comercianții ar putea fi obligați să cumpere cantități mari de gaz într-un timp scurt, ceea ce ar putea declanșa o nouă explozie a prețurilor, mai ales în cazul în care traficul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne afectat. Pe de altă parte, o intervenție masivă a statului în această vară ar putea avea efectul opus dacă iarna va fi blândă: prețurile ar crește acum pentru a construi rezerve care s-ar putea dovedi inutile.
Germania poate trage Europa după ea
Riscul nu privește exclusiv consumatorii germani. În cazul unei ierni extrem de reci, rezervele Germaniei ar putea să nu fie suficiente nici dacă ajung la aproximativ 76% din capacitate, potrivit estimărilor INES. Mai mult, Germania are obligații de furnizare de urgență către mai multe state vecine, între care Austria, Elveția, Italia și Danemarca. O criză internă de aprovizionare ar putea deveni astfel rapid o problemă regională. Alte state au ales deja să intervină. Țările de Jos, care au o politică energetică orientată tot către mecanismele pieței, au alocat 1,2 miliarde de euro companiei energetice de stat EBN pentru accelerarea achizițiilor și refacerea stocurilor.
În Germania, SEFE susține că obiectivul de 70% rămâne realizabil fără intervenția statului și arată că 78% din capacitatea de stocare a fost deja rezervată. Compania admite însă că rezervarea capacității nu înseamnă automat că respectivele volume de gaze au fost și cumpărate. Uniper este mai prudentă și avertizează că, la ritmul actual, atingerea țintelor de stocare înainte de începutul iernii devine tot mai dificilă. Compania pledează însă pentru stimulente economice mai bune, nu pentru o intervenție directă a statului.
Comisia Europeană susține că aprovizionarea Europei pentru iarnă nu este, în acest moment, pusă în pericol. Problema este că Europa intră în sezonul rece cu mai puțin gaz în depozite decât în ultimii ani, într-o piață mondială în care Asia concurează tot mai agresiv pentru aceleași încărcături de GNL.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
