Specialiştii în securitate cibernetică relatează încercări recente de recrutare a unor copii chiar şi de 9–10 ani
Serviciul ucrainean de securitate (SBU) susţine că, în ultimii doi ani, peste 800 de cetăţeni ai Ucrainei ar fi fost cooptaţi de structuri ruseşti pentru operaţiuni de sabotaj, iar între recruţi se numără 240 de minori, unii cu vârste extrem de mici. Informaţiile sunt prezentate într-o investigaţie realizată de BBC.
Unul dintre cazurile semnalate este cel al unui adolescent de 17 ani, care în luna iulie a traversat aproape 800 de kilometri pentru a ridica dintr-un parc din Rivne o bombă şi un telefon mobil, ambele ascunse acolo pentru a fi folosite într-un atentat. Tânărul, căruia i s-a promis o plată de 2.000 de dolari, ar fi trebuit să plaseze dispozitivul exploziv într-un vehicul aparţinând armatei ucrainene şi să conecteze un telefon care urma să transmită live momentul pentru coordonatorul său. Atacul a fost însă dejucat de SBU. Astăzi, tânărul, identificat de BBC sub numele Vlad, se află în detenţie şi aşteaptă judecata sub acuzaţii de terorism.
Anchetatorii afirmă că asemenea situaţii nu sunt izolate. Specialiştii în securitate cibernetică relatează încercări recente de recrutare a unor copii chiar şi de 9–10 ani. Poliţia ucraineană spune că minorii vulnerabili sunt vizaţi deliberat, fiind atraşi cu sume mici de bani şi folosiţi pentru sarcini periculoase, inclusiv pentru plasarea de dispozitive artizanale în puncte sensibile, precum centre de recrutare sau secţii de poliţie.
Potrivit SBU, recrutarea se desfăşoară în principal pe Telegram, dar şi pe reţele video, precum TikTok sau pe platforme de gaming. Motivaţia financiară este, în cele mai multe cazuri, determinantă. Vlad, care spune că nu are simpatii pro-ruse şi nu a avut antecedente, a intrat pe două canale Telegram în căutarea unui job online. În mai puţin de o oră, ar fi fost contactat de un bărbat cunoscut drept Roman, care i-a oferit iniţial sarcini minore, recuperarea unei grenade, incendierea unui vehicul, pentru sume mici, înainte de a-l trimite în misiunea mult mai riscantă din Rivne.
BBC, care a analizat canalele unde au loc astfel de recrutări, subliniază că acestea nu se declară în mod deschis pro-ruse, însă exploatează nemulţumirile legate de serviciul militar obligatoriu. Clipurile publicate prezintă explozii şi incendii atribuite „operanţilor” acestor grupuri, însă autenticitatea lor nu a putut fi confirmată.
Telegram a transmis că îndepărtează orice conţinut care incită la violenţă sau la distrugeri, de îndată ce este identificat. Autorităţile ucrainene au făcut publice numele unor presupuşi agenţi ruşi implicaţi în coordonarea acestor activităţi, însă BBC notează că nu a putut verifica în mod independent responsabilitatea directă a statului rus.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube