România a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani în ceea ce privește convergența veniturilor și a productivității către nivelurile țărilor din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), însă ritmul reformelor trebuie menținut pentru a susține dezvoltarea pe termen lung.
Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului OECD privind economia României, publicat luni. Documentul arată că, deși economia a evoluat rapid în ultimele decenii, există încă provocări importante care trebuie abordate.
Creșterea economică a încetinit recent, în parte din cauza măsurilor de consolidare fiscală, însă investițiile susținute de fondurile europene continuă să ofere perspective favorabile pentru dezvoltarea pe termen lung.
În același timp, majorările salariale puternice din ultimii ani au crescut veniturile populației, dar au contribuit și la menținerea presiunilor inflaționiste și la reducerea competitivității prețurilor.
Patru direcții majore evidențiate de raport
Raportul OECD subliniază patru priorități majore pentru economia României.
În primul rând, deficitul bugetar ridicat și expansiunea fiscală din anii anteriori au creat riscuri pentru sustenabilitatea datoriei publice. Pentru corectarea acestor dezechilibre, experții recomandă creșterea eficienței cheltuielilor publice și extinderea bazei de impozitare.
În al doilea rând, raportul arată că anumite categorii – tinerii cu nivel scăzut de calificare, femeile și lucrătorii vârstnici – sunt încă insuficient reprezentați pe piața muncii.
Creșterea participării acestora ar necesita investiții mai mari în educație, servicii de îngrijire a copiilor accesibile și politici de ocupare mai incluzive.
De asemenea, raportul evidențiază necesitatea accelerării măsurilor de adaptare la schimbările climatice, inclusiv prin îmbunătățirea gestionării resurselor de apă, consolidarea protecției împotriva inundațiilor și extinderea sistemelor de asigurare pentru riscurile climatice.
Nu în ultimul rând, România trebuie să stimuleze inovarea, digitalizarea și competitivitatea mediului de afaceri pentru a urca în lanțurile valorice globale. Implementarea eficientă a măsurilor anticorupție rămâne, de asemenea, esențială pentru consolidarea mediului economic.
Deficitul bugetar și datoria publică, principalele riscuri
Raportul subliniază că situația finanțelor publice s-a deteriorat în ultimii ani. Deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, iar datoria publică a crescut la aproximativ 55% din PIB, cu 20 de puncte procentuale peste nivelul de dinaintea pandemiei.
Autoritățile au introdus în 2025 o serie de măsuri de consolidare fiscală, menite să reducă dezechilibrele bugetare. Totuși, experții OECD consideră că vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a readuce deficitul pe o traiectorie sustenabilă și pentru a stabiliza nivelul datoriei publice.
Printre măsurile recomandate se numără îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, extinderea bazei de impozitare și creșterea conformării fiscale. În același timp, taxele de mediu și impozitele pe proprietate sunt considerate insuficient utilizate și ar putea fi dezvoltate.
Economie în încetinire, inflație încă ridicată
După o perioadă de creștere economică puternică, activitatea economică din România a început să încetinească în 2024 și 2025. Scăderea cererii externe și impactul consolidării fiscale asupra consumului intern au contribuit la această evoluție.
În timp ce investițiile publice continuă să fie susținute de fondurile europene, investițiile private au înregistrat un ritm mai lent.
Potrivit estimărilor OECD, creșterea PIB ar putea rămâne sub potențial pe termen scurt, situându-se în jurul valorii de 1% în 2026, înainte de a reveni pe un trend ascendent în 2027. Inflația ar urma să rămână ridicată până la jumătatea anului 2026, după care ar putea scădea treptat.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
