11.3 C
București
miercuri, 20 octombrie 2021

Poșta Română – compania de stat cu cele mai mici salarii

Un raport intern despre “reforma” celei mai vechi companii de stat a intrat în posesia “României libere.”

Deși printr-o notă internă asigură personalul că nu se vor face concedieri colective, Valentin Ștefan, noul director al Poștei Române, vrea să reducă numărul de angajați cu 797 de posturi.

1.600 de lei, media salarială

Ziarul ”România liberă” a intrat în posesia planului de restructurare al Poștei Române, gândit de noul director, Valentin Ștefan, aparținând evident #echipeicâștigătoare. Noua conducere și-a propus, potrivit documentului intrat în posesia noastră, să reducă numărul de angajați cu 797 din totalul de 23.297, cifră raportată în anul 2020. Adică, 22.500, rotund.

Reforma mult trâmbițată se reduce, care va să zică, doar la darea afară a unor angajați și asta fără acordul sindicatului, spun surse din interiorul companiei de stat cu numărul cel mai mare de angajați.

Printr-o notă internă, directorul asigură personalul că totul este un zvon.

Conform datelor din Excel-ul raportului, media “dării afară” e de 160 de angajați pe lună. Angajații sunt nemulțumiți. Vă mai întrebați de ce vin coletele târziu? De ce factorii poștali sunt amărâți?

Media salariilor în Poșta Română este 1.600 net. Un poștaș neluând “în mână” cu mult peste minimum pe economie.

Veniturile prognozate, conform HG 787/2021, sunt de 1.463.035.000 de lei ( circa 295 de milioane de Euro).  Poșta Română rămâne încă în topul firmelor de expediții. Poziția îi este amenințată de Fan Courier, cu un venit de 1 miliard de lei, în 2020.

Valentin Ștefan a mințit în CV că are o experiență de nouă ani în Poșta Română. El a ajuns, potrivit surselor, doar în urmă cu doi ani, fiind promovat de un grup special din intelligence-ul românesc, specializat pe lansări pe orbite a noilor figuri, venite de afară

Noul director are studii și la Moscova și la Washington

Deși are de achitat 6  milioane de lei în anul 2021 pentru plățile compensatorii, noua conducere vrea să disponibilizeze alți angajați și să mărească astfel bugetul alocat. Legea le oferă angajaților dați afară 12 salarii compensatorii, dar numai în cazul concedierilor colective, așa cum prevede Ordonanța. Sindicatul nu este de acord cu propunerea din Raport.

pagină din Raportul intern

Chiar dacă vechea conducere, tot liberală, a tăiat primele de Paști, orele suplimentare și alte bonusuri salariale, tot mai există o depășire de 2.440.000 de lei, în primele șapte luni, din totalul prognozat al cheltuielilor cu personalul.

Raportul susține că doar 160 de angajați TESA vor fi disponibilizați. Deci nu și factorii poștali, care duc greul.  

Directorul cu studii la Sankt Petersburg, dar și la Washington, Valentin Ștefan, având experiență de nouă ani, ca director adjunct al Poștei Române (așa zice CV-ul), propune, prin intermediul Raportului, mărirea cu 36 de lei a salariilor în septembrie și cu 42 de lei în decembrie.

Cu toată strategia de reducere a cheltuielilor salariale, tot mai rămâne un deficit de bani pentru lefuri, de circa 30 de milioane de lei (6,1 mil Euro).

Citește și: Uluitoarea călătorie de 95 de ani a amiralului Budiș

Soluții? Managmentul va fi specializat în ”arii funcționale”

Evident că documentul trebuie să aducă și soluții. În Nota de fundamentare, Valentin Ștefan propune “descentralizarea,” o formă fără fond, auzită de 30 de ani încoace în politica românească.

Ca soluții imediate, directorul vede mărirea cotei de piață, prin servicii logistice pentru tot estul și centrul Europei. Nu face precizări clare la ce țări se referă.

Pentru că un document oficial al unei companii de stat trebuie să aibă pompă, un fel de fainoșag scriptic, capitolul ”Abordare strategică” e un fel de Scince Fiction.

Se renunță la structura piramidală de conducere și se ridică patru piloni principali: structura de management, structura unității de afaceri, structura de suport și structura secundară.

Ca tactică de abordare a noii paradigme de funcționare a celei mai bătrâne companii de stat, cu un climat organizatoric specific, Valentin Ștefan, în loc să aducă inovația specifică, recalibrează noua limbă de lemn: Ați zice, WoW. Ce sunt aceste arii funcționale?

Ariile funcționale, noua lecție de geografie pentru poștași

 

“Compania va fi administrată de către o structură de managment profesionist specializat în arii funcționale,” susține Nota de fundamentare, elaborată de noua conducere

Nu sunt explicații precise. Probabil că reprezentanții AGA sunt obișnuiți cu terminologia. Directorul pare hotărât să înființeze un birou de audit, cu șase angajați, unul subordonat sieși, un departament de cercetare, inovare și Digitalizare, cu 40 de angajați, un birou de cybersecurity, atât de drag unor diriguitori din ministerul transporturilor și comunicațiilor, un serviciu de hardware cu zece posturi și unul de mentenanță cu 12 posturi.

De asemenea, se înființează un departament juridic cu 27 de angajați.

Pentru că directorul este specializat în lupta anticorupție, mai apare și un compartiment Antifraudă, cu doi lucrători. Poate pentru a fi pe placul acoperiților din AGA, directorul folosește multe terminologii militare. “Se înființează Divizia de integrare operațională servicii de curierat expres cu 15 posturi.” Cine a mai văzut așa o divizie subțire?

Evident că organul de conducere trebuie să-și facă și autocritica, așa cum se făcea pe timpul comunismului. Analiza SWOT conține puține idei și multe truisme. „Pierderea segmentului de piață din cauza climatului concurențial,” se spune în căsuța referitoare la punctele slabe. Și la ultimul paragraf, hopa Penelopa, recunoașterea că ”Personalul este nestimulat financiar.” Păi și atunci de ce, Mister, trebuie dați afară, oameni?

“Pe întreaga durată a mandatului meu, mă voi asigura că oamenii care trudesc zilnic în oficiile poștale și în structurile operative, indiferent de dificultățile zilnice și neajunsurile companiei, vor fi protejați în procesul dificil al restructurării administrației centrale”, le-a transmis angajaților, Valentin Ștefan, director general.

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a desconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Ultima oră
Pe aceeași temă