27.3 C
București
duminică, 19 septembrie 2021

O discuție despre „calibrarea” vârstei de pensionare: Cât să mai muncim?

Chiar dacă o reformă a acestui sistem este necesară, rămâne de văzut cine va suporta costurile ei, în condițiile în care s-a discutat despre creșterea vârstei de pensionare și creșterea stagiului de cotizare.

Potrivit legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021, suma prevăzută pentru sistemul public de pensii este de 90 milarde lei, mai precis 90.079.743 mii lei. Din acești bani, doar 81,3% vor proveni din contribuții, restul de 18,7%, adică 16,766 miliarde de lei urmând a fi acoperiți de la bugetul de stat, arătând în mod evident o problemă sistemică a României.

Schița PNRR pe care Florin Cîțu a prezentant-o în Parlament vorbește însă prea puțin despre pensii și fără a da detalii:

·       Pensiile speciale sunt limitate,

·       Un sistem nou bazat pe o formulă stabilă de beneficii și o indexare automată a pensiilor,

·       Reforme în politica fiscală. Adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget, optimizarea cheltuielilor, asigurarea aplicării sustenabilității fiscale.

În ultimele zile însă, politicienii s-au contrazis în declarații cu privire la sistemul de pensii, deși liderii coaliției s-au pus de acord că este nevoie de o nouă lege a pensiilor și că aceasta se elaborează deja la Ministerul Muncii, fiind nevoie ca sistemul să rămână „sustenabil”.

„Este un angajament ferm al actualei coaliţii. Vom avea o nouă lege a pensiilor care va păstra greutatea sistemului de pensii în construcţia bugetară”, a declarat vicepremierul USR PLUS Dan Barna.

Alba, neagra cu vârsta de pensionare

Una dintre cele mai importante modificări din legea pensiilor ar viza vârsta de pensionare, dar politicienii au ajuns să se contrazică pe acest subiect. În timp ce ministrul muncii, Raluca Turcan, spunea că nu s-a discutat despre creșterea vârstei de pensionare, liderul PNL, Ludovic Orban, susținea că s-a dezvătut subiectul, dar nu s-a luat o decizie.

„Nu s-a discutat creșterea vârstei de pensionare. Discutăm constant despre opțiunea pentru a rămâne în viața activă, ceea ce este total diferit. Opțiunea o poți face și acum, doar că ai nevoie de acord și să rămâi mai mult la muncă de la an la an. Uitându-ne la cifre, am constatat că peste 100.000 de oameni peste 65 de ani preferă să rămână în continuare în activitate, așa că ne-am gândit să lăsăm această opțiune”, a spus Turcan, referindu-se la faptul că pensionarii nu vor mai fi nevoiți să facă solicitări anuale pentru a rămâne încadrați în muncă, dacă doresc să își continue activitatea.

„De discutat, evident că s-a discutat acest subiect și nu e un subiect nou pe piață. Nu s-a luat o decizie. Noi oricum avem în programul de guvernare reforma sistemului de pensii. Obiectivele principale sunt asigurarea sustenabilității sistemului de pensii, asigurarea unui mecanism de creștere a pensiilor, pe baza unor realități economice”, a declarat Ludovic Orban. Ceea ce nu spune însă Orban este că în programul de guvernare asumat de coaliție nu se regăsește niciun paragraf cu privire la modificarea vârstei de pensionare și nici măcar nu se vorbește clar despre modificarea legii pensiilor.

Pensionarii noștri mor mai repede decât ai lor

Chiar dacă guvernanții evita să pună punctul pe „i” și vorbesc despre „calibrarea cu speranța de viață, după cum a spus Dan Barna, lucrurile stau destul de prost pentru România și la acest capitol.

În țara noastră speranța de viață a crescut treptat de la 69,6 de ani, pentru bărbați, în 2008, la 71,7 de ani în 2017, potrivit cifrelor Eurostat. Pentru femei, ea a crescut în aceeași perioadă de la 77,5 de ani la 79,1 de ani. Media rămâne însă printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană – 79,1 ani, cu mult în urma celor mai avansate țări – ca Franța, Germania sau Italia, unde speranța medie de viață este la peste 85 de ani. În condițiile în care vârsta de pensionare va crește, înseamnă că deși trăiesc mai puțin, românii vor ajunge să muncească mai mult.

„În acest moment nu discutăm de creşterea vârstei de pensionare. În acest moment discutăm despre o nouă lege pentru a face sistemul sustenabil şi echilibrat. Deci, ceea ce va conţine acest lucru, în anul 2023, probabil, că nu se va întâmpla azi, nu se va întâmpla nici în 2022, dar aici discuţiile abia sunt la început, dar vom vedea exact ce înseamnă pensii, sistemul de pensii, din acest punct de vedere, sustenabil”. KELEMEN HUNOR, VICEPREMIER

Ultima oră
Pe aceeași temă