22.8 C
București
luni, 15 iunie 2026
AcasăEconomiePiețele globale zguduite de conflictul din Orientul Mijlociu: petrolul explodează, aurul scade

Piețele globale zguduite de conflictul din Orientul Mijlociu: petrolul explodează, aurul scade

Cotația pentru țițeiul Brent a avansat cu aproximativ 25%, atingând cel mai ridicat nivel din 2022 și apropiindu-se de 120 de dolari pe baril

Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu a provocat mișcări puternice pe piețele internaționale: prețul petrolului a urcat brusc, în timp ce aurul a înregistrat o scădere semnificativă, pe fondul întăririi dolarului și al temerilor privind inflația, analizează Reuters.

Cotația pentru țițeiul Brent a avansat cu aproximativ 25%, atingând cel mai ridicat nivel din 2022 și apropiindu-se de 120 de dolari pe baril. În același timp, contractele pentru West Texas Intermediate au urcat la valori similare, într-un context în care conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran amplifică temerile privind aprovizionarea globală cu energie.

Creșterea abruptă a petrolului vine pe fondul riscului unor blocaje în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de energie. În plus, mai mulți producători din regiune, inclusiv Irak, Kuweit și Emiratele Arabe Unite, au început să reducă producția, din cauza problemelor logistice și a limitelor de stocare.

Tensiunile au avut efecte în lanț și pe piețele agricole. Prețurile uleiurilor vegetale au crescut, deoarece acestea sunt utilizate pe scară largă în producția de biocombustibili. Uleiul de palmier din Malaysia a urcat cu aproape 9%, iar contractele pentru uleiul de soia tranzacționate la Chicago Board of Trade au atins cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. De asemenea, cotațiile pentru grâu și porumb au avansat, reflectând presiunile din sectorul energetic.

În contrast, aurul a pierdut peste 2% din valoare. Aprecierea monedei americane a făcut ca metalul prețios să devină mai scump pentru investitorii care folosesc alte valute, reducând cererea pentru acest activ de refugiu.

Pe piața metalelor industriale, aluminiul a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani la London Metal Exchange, pe fondul îngrijorărilor privind întreruperile de aprovizionare. Companii importante din regiune, precum Qatalum și Aluminium Bahrain, au invocat deja situații de forță majoră pentru unele livrări.

În acest context, președintele american Donald Trump a minimalizat impactul creșterii prețurilor la energie, afirmând că scumpirea petrolului reprezintă „un preț mic de plătit” pentru securitatea globală. Liderul de la Casa Albă a susținut că toate cotațiile ar putea scădea rapid, odată ce amenințarea nucleară a Iranului va fi eliminată.

Între timp, traficul petrolier din Golful Persic rămâne sever afectat. Autoritățile americane încearcă să organizeze coridoare de securitate pentru petroliere, iar unele nave ar putea circula sub protecție militară, însă fluxul comercial prin Strâmtoarea Ormuz rămâne deocamdată limitat. Analiștii avertizează că, dacă situația persistă, economia globală s-ar putea confrunta cu un nou „șoc petrolier”.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News

Dana Macsim
Dana Macsimhttps://www.romanialibera.ro
Dana Macsim este o profesionistă experimentată în jurnalism și comunicare, cu o carieră diversificată în mass-media și educație. A fost editor și prezentator de știri la Realitatea Plus din București, rol pe care l-a ocupat din decembrie 2019 până în iulie 2024. Începând cu 1 iulie 2024, Dana s-a alăturat echipei România Liberă. Anterior, a lucrat la Prima tv, Național Tv, Profit.ro și Money Channel în aceleași funcții.Dana a fost coordonator de marketing și comunicare la TCE 3 Brazi Group și expert în comunicare la Agenția pentru Dezvoltare Regională – Nord-Est. De asemenea, a fost manager la Centrul pentru Artă și Cultură Neamț și copywriter la Opera Comică pentru Copii din București.Pe lângă activitatea în jurnalism, Dana a fost și este profesor de limba franceză și de limba și literatura română la diverse instituții de învățământ.Dana deține un master în Comunicare de la Universitatea din București și este traducător și interpret certificat pentru limba franceză.
Cele mai citite

Industria României în recul în 2026: scăderi pe linie în prelucrare și extracție, energie în creștere

Comparativ cu aprilie 2025, producția industrială a scăzut cu 3% pe serie brutăProducția industrială din România a înregistrat un declin în primele patru luni...

S-au rugat împreună după 7-1! Gestul neașteptat care a surprins la Campionatul Mondial

Jucătorii Germaniei și ai naționalei din Curacao au oferit unul dintre cele mai neobișnuite momente de la Campionatul Mondial 2026 după fluierul final al...

Trilema post-iliberală a Ungariei 

În 2009, în timp ce Viktor Orbán se pregătea să preia puterea, el a schițat cu îndrăzneală o strategie pentru susținătorii săi: pentru a prelua și menține controlul, trei elemente erauindispensabile - bani, ideologie și voturi. Această rațiune a rămas piatra de temelie a guvernării sale pe parcursul mandatului său de șaisprezece ani.  Politicile sale economice au favorizat în mod explicit câțiva privilegiați, încurajând comportamentul de căutare a rentelor, mai degrabă decât abordând nevoile reale de dezvoltare ale națiunii. Sistemele fiscale și de asistență socială au fost restructurate pentru a beneficia fidelii partidului de multă vreme. Orbán a redefinit un sistem vechi de un secol sub pretextul „iliberalismului”,promovând concentrarea puterii și implicarea ideologică a statului, contrastând puternic cu democrația liberală europeană.  Această strategie a suprimat dezbaterea socială și i-a marginalizat sistematic pe critici, etichetându-i drept dușmani ai națiunii.De-a lungul anilor, el a construit un aparat mediatic și de propagandă formidabil, diseminând neobosit mesajele polarizante ale partidului. După preluarea sa din 2010, cadrul constituțional democratic al Ungariei s-a dezintegrat în trei ani. Înarmat cu o majoritate de 67% în parlament, Fidesz...
Ultima oră
Pe aceeași temă